France 24: UE susţine că „atacurile hibride” ruseşti nu vor opri ajutorul acordat Ucrainei

Şeful diplomaţiei Uniunii Europene a declarat marţi că „atacurile hibride” ruseşti nu vor speria Europa şi nu vor încerca să o împiedice să sprijine Ucraina, dar blocul comunitar se luptă să găsească apărări aeriene proaspete pentru Kiev, relatează France 24.

Kremlinul a fost acuzat în timpul verii că a intensificat o campanie de sabotaj împotriva susţinătorilor europeni ai Ucrainei, în timp ce forţele Moscovei stagnează pe linia frontului, informează France 24.

Se pare că miniştrii germani sunt pe cale să dea vina oficial pe Kremlin pentru incidentul care a implicat o dronă încărcată cu explozibil pe aeroportul strategic din Liepzig, luna trecută, precizează France 24.

„Rusia loveşte Europa cu un val de atacuri hibride din ce în ce mai cinetice. Rusia vrea să ne sperie şi să ne împiedice să sprijinim Ucraina. Nu vor reuşi.”, a declarat Kaja Kallas, şefa politicii externe a UE, după întâlnirea cu miniştrii apărării din blocul comunitar din Irlanda, potrivit sursei citate.

Cu toate că UE insistă că rămâne ferm în sprijinul Ucrainei, se luptă să ajute la dezvoltarea unor rachete de apărare aeriană fabricate în SUA, de care Kiev are nevoie cu disperare, relatează France 24.

Moscova a profitat de aprovizionarea scăzută a Ucrainei pentru a ataca ţara în ultimele săptămâni, cu un alt atac sângeros peste noapte, transmite France 24.

Un bombardament de drone şi rachete balistice ruseşti a ucis cel puţin 12 persoane la Kiev şi în regiunea sa în noaptea de luni spre marţi, potrivit Ucrainei, chiar în momentul în care copiii începeau un nou an şcolar, conform sursei citate.

Kallas a declarat că nu a primit nicio promisiune nouă de rachete interceptoare din partea unor ţări precum Grecia şi Spania, despre care se crede că deţin arsenale, potrivit sursei menţionate.

„Din păcate, nu am avut niciun succes concret astăzi”, a declarat Kallas, după ce noul ministru al apărării al Ucrainei, Yevgheni Khmara, a intervenit în discuţie, transmite France 24.

Discuţiile de marţi vor fi urmate miercuri de o reuniune a miniştrilor de externe ai UE, la care urmează să participe şi înalţi diplomaţi din Ucraina, Marea Britanie şi Canada, potrivit France 24.

Kallas a spus că încercările din ce în ce mai îndrăzneţe ale Rusiei de a destabiliza Europa au adus cu ele un „risc” tot mai mare de a se transforma în vărsare de sânge, informează France 24.

Oficialii UE insistă că nu cred că Moscova se pregăteşte pentru un atac militar în curând, dar se pregătesc pentru mai multe incidente în zona gri de sub conflictul deschis, potrivit sursei menţionate.

Ministrul lituanian al apărării, Robertas Kuanas, a declarat pentru AFP că UE şi NATO trebuie să adopte o abordare mai puternică pentru a descuraja Moscova de la astfel de acţiuni, transmite France 24.

„Nimeni nu vrea să stârnească un război. Dar noi, ca organizaţii, ca Europa, ca NATO, trebuie să ne arătăm puterea şi nu doar să ne plângem sau să vorbim, ci să folosim toate instrumentele posibile”, a spus el, refuzând să intre în mai multe detalii, conform sursei citate.

Dincolo de intensificarea schimbului de informaţii şi a cooperării poliţieneşti, UE încearcă să majoreze costul războiului pentru Kremlin prin aplicarea mai multor sancţiuni la adresa Moscovei, precizează France 24.

Bruxelles-ul a lansat planuri de a adăuga încă 1.600 de firme şi persoane pe lista deja lungă de ruşi sancţionaţi din cauza războiului, adaugă France 24.

Între timp, au reapărut discuţiile cu privire la posibilitatea ca blocul comunitar să utilizeze aproximativ 200 de miliarde de euro (235 de miliarde de dolari) din activele blocate ale băncii centrale ruse pentru a finanţa Ucraina, informează France 24.

O propunere de utilizare a fondurilor a eşuat anul trecut, după opoziţia Belgiei, unde se află cea mai mare parte a activelor, iar UE a venit cu un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, din cont propriu, însă există deja sentimentul că banii ar putea să nu ajungă cei doi ani pentru care au fost destinaţi şi că UE ar putea fi nevoită să găsească, mai devreme sau mai târziu, o modalitate de a utiliza fondurile ruseşti imobilizate, transmite France 24.