Frunda spune ca după candidatura lui din 1996 românii au acceptat a UDMR să fie la guvernare

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda, primul candidat maghiar la Preşedinţia României, a declarat, vineri, la Târgu Mureş, că prin candidatura sa la alegerile din 1996 a indus în mentalitatea colectivă română posibilitatea şi necesitatea ca UDMR să fie la guvernare, transmite corespondentul NewsIn.

Gyorgy Frunda a spus că situaţia actualului candidat al UDMR la alegerile prezidenţiale, Kelemen Hunor, este diferită de a sa din 1996, când candidatura lui a fost privită de românii ca "o curiozitate, o mondenitate".

"Situaţia domnului Kelemen este diferită faţă de situaţia mea în 1996. Pe de o parte, atunci a fost primul candidat maghiar din România la preşedinţie. Cercurile extremiste româneşti au privit-o ca pe o blasfemie, românii au privit-o ca pe o curiozitate, o mondenitate", a afirmat Frunda.

El consideră că rezultatul obţinut în 1996 a fost bun din două puncte de vedere. "Am început demolarea acelui zid psihologic "al Berlinului" de care vorbeam atunci, care ne desparte pe unguri de români. Pe de altă parte am indus în mentalitatea colectivă română posibilitatea şi necesitatea ca UDMR să fie la guvernare. Amândouă au fost un succes", a afirmat politicianul.

Frunda a mai spus că deşi mentalitatea s-a schimbat, lui Kelemen îi este acum mult mai greu. "Kelemen Hunor este într-o situaţie mult mai grea pentru că în 2009 situaţia este total diferită. Atenţia este focusată pe primii trei candidaţi ca şi şanse, dar domnul Kelemen poate şi trebuie să joace un rol hotărâtor. Prestaţiile lui în media îl recomandă şi spun din nou că este singurul care nu şi-a atacat contracandidaţii şi printre puţinii care vorbeşte de rezolvări pragmatice ale crizei economice, care găseşte soluţii de dezvoltare regională", a afirmat Frunda.

Senatorul a depistat şi segmentele de români care l-ar putea vota pe Kelemen. "El poate să capteze voinţa unei părţi a electoratului românesc: o parte a intelectualităţii şi o parte a oamenilor care cred, în viitor, în posibilitatea concilierii, a unei construcţii comune. Nu-i este uşor, dar are un rol determinant şi poate să decidă împreună cu noi cine va fi viitorul preşedinte al României", a arătat Frunda.

Politicianul maghiar consideră că va exista un moment în România când preşedintele sau primul ministru va fi de altă naţionalitate decât română. "Acest lucru ar arăta nu doar competenţa persoanei respective, dar şi că membrii comunităţilor naţionale pot conduce societatea românească. România ar fi Elveţia Balcanilor dacă am avea un preşedinte ungur, un prim-ministru român şi un preşedinte de Parlament sas sau oricare altă combinaţie care să includă aceste trei etnii", a declarat Frunda.