ING & DNSC: Doar 4% dintre victimele fraudelor online recuperează banii pierduţi

Doar 4% dintre victimele fraudelor la nivel internaţional din mediul online reuşesc să îşi recupereze banii pierduţi şi doar 28% dintre victime raportează fraudele către autorităţi, potrivit unui raport realizat anul trecut de Global Anti Scam Alliance. Suma totală de bani pierduţi din cauza fraudelor online în 2024 este estimată la 1,03 trilioane de dolari. Victimele au raportat că aceste fraude le-au provocat un impact emoţional sever, declanşând sentimente de vulnerabilitate, teamă şi de pierdere a încrederii, conform unui comunicat publicat după o conferinţă de presă organizată de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică şi ING Bank România.

În ceea ce priveşte fraudele informatice, la nivelul Secţiei de Combatere a Criminalităţii Informatice (SCCI) de la nivelul IGPR, în primele patru luni din acest an se aflau în investigare un număr de 928 de dosare de fraudă informatică, dintre care 170 fuseseră înregistrate în 2025. Dintre acestea, 169 au fost soluţionate deja, a anunţat Flavius Nistor, Şef Serviciu Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, IGPR. În ceea ce priveşte atacurile informatice, la nivelul SCCI în primele 4 luni exista un număr de 1.187 dosare, dintre care 256 au fost soluţionate. În acelaşi timp, Flavius Nistor a adăugat că fraudele din investiţii au ajuns pe primul loc la nivel european, se arată în comunicat.

• Cele mai populare scenarii de fraudă în prezent

Unul dintre cele mai întâlnite scenarii de fraudă foloseşte metoda spoofing-ului. Victima este sunată de către ”bancă” sau o altă instituţie, folosind un număr de telefon fals, şi i se cere să verifice că este sunată din partea băncii prin căutarea pe Google a numărului de telefon respectiv.

După ce victima efectuează verificarea şi vede numărul respectiv pe site-ul oficial, capătă încredere că vorbeşte cu un reprezentant al instituţiei.

Apoi, atacatorul îi solicită victimei să transfere banii pe care îi are disponibili într-un cont securizat, întrucât contul său bancar a fost compromis, pentru a fi protejaţi. Victima nu ştie că odată ce banii sunt transferaţi, nu îi mai poate recupera. În urma presiunii atacatorilor, invocând un sentiment de urgenţă, dă curs operaţiunii şi transferă suma în contul indicat de către atacator. Acest cont se află, însă, sub controlul atacatorilor, fiind un cont de cărăuşi de bani. Imediat ce sumele intră în contul beneficiarului, acestea sunt retrase de către gruparea infracţională sau transferate mai departe în alte conturi.

În alte cazuri, atacatorul îi spune victimei că i s-a aprobat creditul şi că o aşteaptă în sucursală pentru a ridica banii. Victima este speriată pentru că nu a solicitat niciun credit şi doreşte să rezolve cât mai repede problema, aşa că îi spune atacatorului că este o greşeală pentru că nu a făcut nicio solicitare de credit. Apoi, atacatorul îi confirmă că datele sale au fost compromise şi că acest caz va fi raportat către poliţie, aşa că în câteva minute va fi contactată de către un ofiţer. La câteva secunde, este sunată de pe un număr de telefon de către o persoană care se recomandă a fi comisar de poliţie şi care îi comunică faptul că a fost victima unei fraude şi este nevoie să ofere sprijin poliţiei pentru a finaliza acest caz şi a prinde fraudatorii, conform comunicatului.

* Munca ”de acasă” te poate transforma în cărauş de bani

* Oferte false de angajare pe social media prin care victima ajunge la grupuri de Telegram, ajungând să folosească propriul cont bancar pentru tranzacţii solicitate.

* Pericol: victima poate deveni parte dintr-o reţea de spălare de bani.

* Nu daţi like & share pentru bani.

* Frauda ”tu eşti în acest filmuleţ”?​

* Un mesaj care a circulat foarte frecvent pe reţelele de mesagerie instant şi social media, aparent inofensiv, care întreba victima dacă este în materialul video trimis.

* Victima dă click pe clip şi ajunge să instaleze un malware şi să piardă controlul asupra contului.

* Un alt tip de mesaj popular solicită votarea anumitor persoane pentru a câştiga un concurs sau o bursă.

* Platforme crypto şi portofele false

* Sunt folosiţi diferiţi influenceri sau persoane publice ce promovază platforme necunoscute, însă ce au legături cu activităţi ilegale.

* Platformele de investiţii nu transmit niciodată link-uri pentru investiţii, pe niciun canal de comunicare, nu oferă niciodată sfaturi de investiţii şi nici nu solicită datele personale sau de wallet.

* Ofertele prea bune ca să fie adevărate cel mai probabil nu sunt reale

Ilie Puşcaş, Country Manager Binance, a spus: ”Criptomonedele oferă acces extins la investiţii şi servicii financiare şi se evidenţiază ca un domeniu unde inovaţia este accelerată şi constantă. Aceste avantaje vin la pachet şi cu responsabilitatea de a preveni utilizarea lor în scopuri ilegale. Binance susţine ferm eforturile autorităţilor şi ale sectorului bancar în prevenirea şi combaterea criminalităţii financiare. Prin colaborare, transparenţă şi inovaţie tehnologică, ne asigurăm că ecosistemul cripto devine tot mai sigur pentru utilizatori şi parteneri instituţionali. Totodată, încurajăm utilizatorii de servicii financiare, atât a celor din zona criptomonedelor cât şi a celor tradiţionale, să se informeze mereu foarte bine înainte de a da curs invitaţiilor care par să aducă profituri rapide sau randamente extraordinare ale investiţiilor. Multe dintre ele, deşi atrăgătoare, pot fi fraude. Binance nu transmite niciodată linkuri pentru investiţii, pe niciun canal de comunicare, nu oferă niciodată sfaturi de investiţii şi nici nu solicită datele personale sau de wallet”,

• Indiferent de povestea expusă, prima dată fraudatorii vor încerca să ne emoţioneze pentru a fi mai impulsivi şi mai puţin vigilenţi

Mihai Rotariu, coordonator al Direcţiei Comunicare, Marketing şi Media din cadrul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), a afirmat: ”Infractorii din mediul online îşi perfecţionează constant metodele şi scenariile de atac, de aceea ar fi important să nu ne blocăm neapărat în analize tehnice ale unor elemente foto, video sau audio care acompaniază tentativa de fraudă, cât să fim conştienţi de trei elemente care sunt numitor comun în majoritatea fraudelor. Indiferent de povestea pe care ne-o prezintă atacatorii, prima dată vor încerca să ne emoţioneze pentru a fi mai impulsivi şi mai puţin vigilenţi. Emoţia poate fi pozitivă („ai câştigat un premiu” ori „câştigi de zece ori suma investită într-o lună prin programul nostru”) sau negativă („banca suspectează o fraudă pe contul tău”, „cineva a efectuat un credit pe numele tău”). Ulterior, o să obsevăm în scenariu prezentat cel de-al doilea element - urgenţa („validează acum datele sau pierzi accesul la cont”, „mai sunt X locuri disponibile”). În final, apare şi al treilea element care constituie un indiciu clar că este o tentativă de fraudă - solicitarea de a furniza date, de a instala aplicaţii pe dispozitiv sau de a deschide anumite conturi. Dacă regăsiţi toate aceste elemente într-un apel, mesaj sau mail primit de la un necunoscut, de la un prieten sau chiar de la o anumită entitate din sectorul public sau cel privat, cel mai probabil sunteţi foarte aproape de a cădea în capcană. Opriţi-vă şi raportaţi inţiativa către autorităţi!”.