Investitorii şi antreprenorii, sufocaţi de volatilitatea fiscală

În ultimul deceniu, România a traversat o perioadă de instabilitate fiscală accentuată, fapt ce a atras nemulţumirea mediului de afaceri, care cere predictibilitate şi stabilitate, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Lipsa unor reforme reale şi sustenabile, precum şi schimbările frecvente ale priorităţilor guvernamentale, au avut un impact major şi asupra regimului fiscal naţional.

Deşi în 2015 Guvernul lansa o reformă prin adoptarea noului Cod Fiscal, această iniţiativă s-a transformat, rapid, într-un exemplu de volatilitate legislativă: în perioada 2015-2025, Codul Fiscal a fost modificat de aproximativ 140 de ori, în principal prin ordonanţe de urgenţă şi proiecte de lege iniţiate de Guvern. 69 dintre aceste modificări au fost iniţiate de Guvern, iar 2024 s-a remarcat ca fiind anul cu cele mai multe intervenţii legislative (24) - un nivel record.

Potrivit sursei, această situaţie nu este doar un simptom al fragmentării instituţionale, ci şi al lipsei stabilităţii guvernamentale. România a avut, în 35 de ani, 21 de premieri plini (la care se adaugă şi 11 interimari) - în medie, un mandat al unui premier plin a fost de 1,7 ani.

Acelaşi lucru se poate observa şi în cazul miniştrilor de finanţe, România având 30 de

miniştri ai finanţelor - în medie, un mandat al unui ministru a fost de 1,2 ani,

comparativ cu 3,5 ani în Germania. Astfel, schimbările frecvente au dus la abandonarea

multora dintre proiectele de reformă asumate iniţial de guvernele care s-au succedat la

putere. Practic, României i-a lipsit un proiect de ţară transpartinic.

Lipsa unor reforme ample şi sustenabile a făcut ca multe dintre zonele importante ale

administraţiei publice să nu se adapteze suficient de rapid la nevoile cetăţeanului şi ale

mediului de afaceri.

Conform sursei, schimbarea a plecat, de multe ori, ca urmare a unor nevoi imediate de redresare fiscală şi nu s-a bazat neapărat pe o foaie de parcurs bine definită, construită pe piloni ai dezvoltării.

Alegerile prezidenţiale din acest an au evidenţiat nemulţumirea din societate. Ca urmare a acestor alegeri, preşedintele Nicuşor Dan a schimbat o cutumă în formarea guvernelor din ultimii ani, astfel a plecat de la ideea unui set de principii directoare, şi nu neapărat de la nume. De asemenea, şeful statului le-a cerut partidelor să fie mai degrabă concentrate pe creionarea unui program de guvernare coerent şi realist. În acest context, luarea unor măsuri fiscale rapide nu mai poate fi amânată.

Fiscalitatea se află şi sub lupa Comisiei Europene. În cadrul Semestrului European,

Comisia Europeană a emis în mod constant observaţii critice la adresa politicii fiscale a

României. În Raportul de Ţară aferent anului 2024, Comisia subliniază faptul că prioritatea cheie pentru eliminarea riscurilor la adresa stabilităţii economice este reprezentată de adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală credibile, cu referire la reformele structurale incluse în PNRR.

Frecvenţa modificărilor Codului Fiscal - de la OUG-uri până la proiecte legislative de ultim moment - a creat un mediu fiscal considerat impredictibil atât de antreprenorii locali, cât şi de investitorii internaţionali. Această situaţie complică implementarea reformelor structurale, afectează negativ ratingul de ţară şi generează volatilitate în alocarea resurselor publice.

În acest climat, este cu atât mai important ca formarea noului Guvern să aibă la bază

principii clare, cu un program asumat de toate partidele pro-europene, şi care să confere

stabilitate pentru următorii ani.