Kovesi nu cercetează dosarul în care este acuzată Eva Kaili de luare de mită

Dosarul Qatargate, în care este acuzată de luare de mită Eva Kaili, fostul vicepreşedinte al Parlamentului European, nu este instrumentat de Parchetul European condus, în calitate de procuror şef, de Laura Codruţa Kovesi. Faptul că Parchetul European a solicitat Parlamentului European ridicarea imunităţii deputaţilor europeni Eva Kaili şi Maria Spyraki are legătură cu o speţă cercetată de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), cele două fiind acuzate cu privire la gestionarea indemnizaţiei parlamentare şi, mai precis, referitor la gestionarea sumelor alocate pentru plata propriilor asistenţi parlamentari. La fel cum a fost şi cazul lui Marine Le Pen, care este nevoită să returneze Parlamentului European 300.000 euro.

Comunicatul din 15 decembrie 2022 al Parchetului European este clar: "Astăzi, în conformitate cu procedurile prevăzute de dreptul Uniunii, procurorul-şef european a solicitat ridicarea imunităţii doamnei Eva Kaili, deputată în Parlamentul European, şi a doamnei Maria Spyraki, deputată în Parlamentul European.

Pe baza unui raport de investigaţie primit de la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), există o suspiciune de fraudă în detrimentul bugetului UE, în ceea ce priveşte gestionarea indemnizaţiei parlamentare, şi în special în ceea ce priveşte remunerarea asistenţilor parlamentari acreditaţi. În conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă, doamna Kaili şi doamna Spyraki au dreptul la prezumţia de nevinovăţie".

La fel de clar este şi comunicatul emis a doua zi, 16 decembrie 2022, de OLAF: "OLAF a urmărit rapoartele recente din presă cu privire la suspiciuni de corupţie şi implicarea potenţială a actualilor şi foştilor deputaţi şi personalului Parlamentului European, inclusiv a doamnei Eva Kaili.

După cum a devenit recent cunoscut, OLAF a finalizat o anchetă privind suspiciunile de fraudă în gestionarea indemnizaţiei parlamentare pentru asistenţii parlamentari acreditaţi (APA) de către doi deputaţi ai Parlamentului European.

Directorul general al OLAF, Ville Itälä, a declarat: «Nu există nicio legătură între problemele investigate de OLAF şi problemele investigate în Qatargate. Când vine vorba de aşa-numitul Qatargate, OLAF urmăreşte foarte îndeaproape ancheta derulată de autorităţile belgiene, în conformitate cu experienţa sa de investigare şi expertiza analitică. Mandatul OLAF include într-adevăr investigaţii administrative privind abaterile grave, inclusiv corupţia, ale oficialilor UE sau ale membrilor instituţiilor şi organismelor UE, care pot afecta atât interesele financiare ale Uniunii, cât şi reputaţia acesteia. Suntem în contact cu autorităţile belgiene pe această temă».

Ancheta OLAF, care a fost desfăşurată în complementaritate cu mandatul Parchetului European (EPPO), a fost finalizată la 23 noiembrie 2022, iar raportul final a fost trimis ulterior către Parchetul European.

Concluziile OLAF au vizat gestionarea defectuoasă a indemnizaţiei parlamentare pentru asistenţii parlamentari acreditaţi. Recomandări financiare şi disciplinare au fost transmise Parlamentului European în acest sens. De asemenea, OLAF intenţionează să emită o recomandare administrativă Parlamentului European. OLAF respectă pe deplin prezumţia de nevinovăţie şi drepturile la apărare ale oricăror persoane sau entităţi vizate de o anchetă".

Acest lucru a reieşit şi din articolele din presa belgiană - cotidienele Knack şi Le Soir - care a relatat cu lux de amănunte dosarul Qatargate.

Potrivit informaţiilor oferite de cele două publicaţii, ancheta din acest dosar a fost demarată în urmă cu un an de serviciile secrete belgiene, iar în acest moment derularea anchetei se face cu sprijinul Europol.

"Într-un scurt e-mail către Knack şi Le Soir, un purtător de cuvânt al Europol confirmă că serviciul său sprijină «investigaţia belgiană» cu privire la o posibilă corupţie în Parlamentul European. (...) Nu este un secret pentru nimeni că Europol poate, printre altele, să ofere statelor membre sprijin tehnic în timpul investigaţiilor. Reamintim că, în cadrul celor douăzeci de percheziţii domiciliare, anchetatorii belgieni au confiscat în acest dosar un număr considerabil de aparate informatice şi telefonice. Anterior, procurorul federal anunţase deja că percheziţiile din Italia ar putea fi efectuate graţie sprijinului Eurojust", arată cotidianul Knack în materialul "CorruptionEurope: Eva Kaili mărturiseşte parţial, Panzeri îl acuză pe Tarabella", publicat ieri dimineaţă.

Conform informaţiilor prezentate în articol, Eva Kaili, care este reţinută din 9 decembrie 2022 în secţia pentru femei a închisorii belgiene Haren, a recunoscut în timpul interogatoriului că i-a cerut tatălui ei să ascundă o parte din banii care se aflau la ea acasă.

"«Acuzata recunoaşte că i-a ordonat tatălui ei să ascundă banii», a scris judecătorul de instrucţie Michel Claise în mandatul de arestare emis împotriva europarlamentarului grec pe 9 decembrie. «Ea afirmă că ştia de mai mult timp de afacerile pe care soţul ei (Francesco Giorgi, NDLR) le derula cu domnul Panzeri şi că prin apartamentul ei au trecut valize cu bani»", se arată în articolul publicat de Knack.

Jurnaliştii din Belgia amintesc că Francesco Giorgi, partenerul de viaţă al Evei Kaili, atunci când a fost interogat de anchetatorii belgieni şi de judecătorul de instrucţie Michel Claise, a recunoscut că face parte dintr-o organizaţie folosită atât de Maroc, cât şi de Qatar pentru a se amesteca în afacerile europene.

Cotidianul Knack arată că parlamentarul european din ţara lor, Marc Tarabella, a fost indicat de fostul europarlamentar Pier Antonio Panzeri - acuzat şi el în dosarul Qatargate - drept destinatarul "cadourilor" din Qatar, potrivit documentelor din ancheta penală derulată.

Cotidianul citat precizează că, pe 4 iunie 2022, Panzeri şi-a contactat soţia şi fiica, care se aflau într-o călătorie în Maroc.

"Totul a mers bine, am fost trataţi ca nişte VIP-uri, am mers la o cafea acasă la Atmoun (un diplomat marocan menţionat în dosar)", şi-a asigurat aceasta soţul.

"Ai văzut cutiile?" a întrebat Panzeri.

"Da, le-am văzut! Pentru că după aceea a aruncat nişte produse în saci înainte de a pleca", a răspuns soţia lui Panzeri, potrivit cotidianului belgian.

Conform jurnaliştilor belgieni, serviciile de informaţii de la Bruxelles şi de la Roma cred că a fost vorba despre o călătorie efectuată pentru "colectarea unor compensaţii pentru activităţile de interferenţă în favoarea Marocului".

Într-o altă interceptare telefonică în aceeaşi zi, diplomatul marocan Abderrahim Atmoun i-a confirmat personal domnului Panzeri că a pus "produsele" în geanta soţiei sale.

Într-o altă interceptare telefonică, transcrisă de serviciile de informaţii, soţia lui Panzeri s-a referit la bunuri obţinute ilegal. În timpul unei percheziţii domiciliare, anchetatorii italieni au găsit acolo o parte din sumele cu care ar fi fost mituiţi Panzeri şi Eva Kaili.

Fostul vicepreşedinte al Parlamentului European, Eva Kaili, va compărea mâine în faţa magistraţilor belgieni care vor decide dacă aceasta va fi arestată preventiv până la finalizarea anchetei.