Kremlinul rămâne ferm pe cerinţele teritoriale după discuţiile cu emisarii lui Trump

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat joi că rămâne neclintit în ceea ce priveşte cerinţele sale maximaliste pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, propunând totodată un armistiţiu temporar într-un oraş-cheie de pe linia frontului, în cadrul unei întâlniri desfăşurate la Kremlin cu emisarii preşedintelui american Donald Trump, relatează agenţia AFP, citată de News.ro.

Jared Kushner şi Steve Witkoff au fost primiţi la Moscova de liderul rus şi au părăsit Kremlinul la sfârşitul după-amiezii, urmând să se deplaseze la Dublin pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski, în ultima etapă de după negocierile ucraineano-ruse de la Abu Dhabi, desfăşurate sub egida Washingtonului, precizează sursa citată.

Potrivit AFP, Moscova promovează discuţii axate în primul rând pe vasta problemă a securităţii în Europa, după modelul „Ialta şi Potsdam” - o referire la conferinţele din 1945 dintre URSS şi puterile occidentale privind împărţirea Europei de după război -, în timp ce Kievul şi susţinătorii săi europeni se opun unei redistribuiri a zonelor de influenţă între Washington, Moscova şi Beijing şi solicită negocieri care să pună capăt, în primul rând, conflictului ce durează de peste patru ani. Deşi Volodimir Zelenski a declarat miercuri, la sosirea sa la Dublin, că ar putea exista o „fereastră de oportunitate” pentru a ajunge la un armistiţiu înainte de 2027, Vladimir Putin a reiterat în faţa emisarilor americani cerinţele Rusiei privind teritoriile a căror anexare o revendică Moscova - Rusia ocupând în prezent puţin peste 19% din teritoriul ucrainean şi revendicând încă din 2022 anexarea, respinsă de Kiev şi de comunitatea internaţională, a patru regiuni pe care nu le controlează în întregime: Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson - şi a subliniat din nou că orice desfăşurare de trupe străine în Ucraina ar însemna „continuarea războiului”, arată agenţia de presă.

Într-un lung schimb de opinii cu trimişii lui Donald Trump, transmis - fapt rar - la televiziunea rusă, liderul de la Kremlin a respins orice posibilitate de a stabili „zone gri” sau demilitarizate în jurul liniei frontului şi a calificat drept „absolut inacceptabilă” posibilitatea desfăşurării de trupe străine în Ucraina, solicitată de Kiev ca garanţie de securitate împotriva unei reluări a conflictului: „Europenii ştiu acest lucru şi ce auzim noi? Că, după încheierea păcii, vor desfăşura imediat trupe pe teritoriul ucrainean”, a afirmat Vladimir Putin, citat de AFP. Totuşi, Steve Witkoff şi Jared Kushner au îndemnat Rusia să permită europenilor să participe direct la negocieri, o posibilitate pe care Moscova nu încetează să o respingă: „Dacă optăm pentru un format multilateral, vom putea continua să avansăm spre rezolvarea problemelor”, a argumentat Jared Kushner, în contextul în care, miercuri seara, la Dublin, liderul ucrainean a salutat ceea ce a numit o „schimbare de ton”, mai „pozitivă”, din partea Statelor Unite în privinţa participării Europei.

În urma discuţiilor purtate anterior, şeful delegaţiei ucrainene, Rustem Umerov, a remarcat că „persistă divergenţe importante”, în timp ce şeful delegaţiei Kremlinului, Vladimir Medinski, a declarat că „dialogul” va continua, afirmând însă ulterior, la televiziunea rusă, că Moscova nu va semna niciun acord decât în „condiţiile” sale şi că el însuşi nu vede „posibilităţi” pentru „schimburi” de teritorii, menţionează AFP.

Tot joi, Vladimir Putin a propus organizarea unei operaţiuni „umanitare” în oraşul ucrainean Kostiantînivka, aflat în centrul luptelor din estul regiunii Doneţk: „Să facem ceva similar cu ceea ce am făcut” la Oleşkî, a spus liderul rus, referindu-se la oraşul ucrainean aflat sub control rus din regiunea Herson, unde a avut loc recent o operaţiune umanitară susţinută de prima-doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, în cadrul căreia părţile beligerante au respectat, în mod excepţional, un armistiţiu local timp de câteva zile pentru evacuarea civililor prinşi în focul încrucişat dintre armatele rusă şi ucraineană. Totodată, în cadrul celor două zile de discuţii directe de la Abu Dhabi - primele după mai bine de opt luni -, ruşii şi ucrainenii au convenit asupra unui nou schimb masiv de prizonieri, al cărui număr rămâne încă de precizat, arată sursa citată.

În paralel pe teren, Rusia şi-a continuat atacurile asupra Ucrainei, provocând un deces la Kiev în cursul nopţii, iar preşedintele ucrainean a semnalat joi noi restricţii impuse de câteva zile asupra utilizării sistemului de comunicaţii militare prin satelit Starshield al companiei americane SpaceX, după ce restricţii similare afectaseră deja armata ucraineană în luna octombrie, în vreme ce la Sankt Petersburg, în nord-vestul Rusiei, un militar rus a fost ucis joi în urma exploziei unei maşini, a cărei cauză rămâne necunoscută, mai informează AFP, citată de News.ro. Ofensiva rusă la scară largă din Ucraina, lansată în februarie 2022, a devastat această ţară şi a provocat sute de mii de morţi de ambele părţi, devenind cel mai sângeros conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, iar oficial poziţiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate: Moscova solicită retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune fortificată a Doneţkului, cerere respinsă de Kiev, care cere la rândul său garanţii de securitate suficient de solide pentru a descuraja un nou atac rusesc, conchide agenţia de presă.