Propunerile atribuite Rusiei în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina depăşesc graniţele acestei ţări şi vizează inclusiv retragerea Finlandei din Alianţa Nord-Atlantică, eliminarea bazelor militare ale Alianţei din statele baltice, precum şi modificări politice şi militare în Republica Moldova şi Belarus, scrie publicaţia Kyiv Post.
Potrivit cotidianului german BILD, citat de agenţia Anadolu, propunerile, care ar fi fost prezentate reprezentanţilor europeni în timpul discuţiilor de la Abu Dhabi, urmăresc instituirea a ceea ce Moscova descrie drept o „nouă ordine de securitate europeană”.
Conform informaţiilor publicate de BILD, Rusia doreşte să păstreze toate teritoriile ucrainene aflate în prezent sub ocupaţia sa şi să primească restul regiunilor Doneţk şi Lugansk care se află încă sub controlul Kievului. Totodată, Ucraina ar urma să rămână permanent nealiniată, ceea ce exclude aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, dar lasă deschisă posibilitatea aderării la Uniunea Europeană. Moscova mai solicită demilitarizarea porturilor ucrainene Odesa şi Nikolaev de la Marea Neagră, care nu ar mai putea funcţiona ca baze navale, în timp ce acorduri separate ar urma să garanteze libertatea de navigaţie în Marea Neagră şi în Marea Baltică, arată sursa citată.
În privinţa flancului nordic, propunerile ar modifica semnificativ prezenţa Alianţei Nord-Atlantice, deoarece Rusia ar solicita retragerea tuturor bazelor militare aliate din Estonia, Letonia şi Lituania, precum şi ieşirea Finlandei din organizaţie şi revenirea acesteia la statutul anterior aderării, notează jurnaliştii de la BILD. Ulterior însă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că Rusia ar fi cerut retragerea Finlandei din Alianţa Nord-Atlantică: „Nu ştiu nimic despre acest lucru. Nu, nu au fost formulate astfel de condiţii. Cu siguranţă nu s-a discutat aşa ceva”, a declarat oficialul rus, citat de Kyiv Post.
Propunerile vehiculate vizează şi viitorul politic al Republicii Moldova, potrivit ziarului belarus Nasha Niva. Astfel, Moscova ar dori transformarea ţării într-o republică federală formată din Republica Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia şi regiunea separatistă Transnistria, susţinută de Rusia, iar în cazul în care Republica Moldova aderă la Uniunea Europeană, Transnistria şi Găgăuzia ar urma să aibă posibilitatea de a organiza referendumuri pentru independenţă. În schimbul acestor concesii extinse, Rusia s-ar oferi să îşi retragă armele nucleare din Belarus şi să renunţe la desfăşurarea de rachete cu rază intermediară de acţiune pe teritoriul belarus, inclusiv sisteme Iskander şi Oreşnik, şi ar fi dispusă să îşi retragă trupele din Transnistria, mai relatează publicaţia belarusă Nasha Niva.
Redacţia BILD subliniază că planul relatat reprezintă doar una dintre mai multe propuneri care circulă în cercurile informale de negociere şi că rămâne neclar pe care dintre acestea le susţine personal preşedintele rus Vladimir Putin. În cadrul întâlnirii de joi cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, liderul de la Kremlin a reiterat cererile inflexibile ale Moscovei, a respins orice prezenţă a trupelor străine în Ucraina după un acord de pace şi a avertizat că forţele europene desfăşurate în cadrul unui aranjament de securitate postbelic ar deveni „ţinte militare legitime”, iar războiul ar reîncepe imediat, transmite Kyiv Post.
Vladimir Putin a respins, de asemenea, propunerile referitoare la crearea unor zone demilitarizate sau „zone gri” între forţele ruse şi cele ucrainene şi a insistat că „frontiera de stat” trebuie să fie singura linie de demarcaţie, arată sursa citată. Experţii de la Institutul pentru Studiul Războiului au interpretat această poziţie drept o reafirmare a cererii Moscovei pentru controlul deplin asupra regiunilor Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, inclusiv asupra teritoriilor pe care forţele ruse nu le-au cucerit niciodată. În acelaşi timp, consilierul prezidenţial rus Vladimir Medinski a declarat că Rusia va respinge schimburile teritoriale şi va continua extinderea aşa-numitei „zone de securitate” din regiunile Sumî şi Harkov, pe care Moscova o invocă pentru a-şi justifica prezenţa în zonele de frontieră ale Ucrainei, mai scrie Kyiv Post, care adaugă că, în pofida reluării negocierilor mediate de Statele Unite, Vladimir Putin nu a oferit niciun indiciu că Moscova este pregătită să renunţe la obiectivele sale iniţiale de război sau să accepte garanţii occidentale solide de securitate pentru Kiev.



























































Opinia Cititorului