Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat sâmbătă, 17 octombrie, la Bangkok, că înăsprirea condiţiilor de finanţare din zona euro va încetini creşterea economică şi va reduce transmiterea scumpirii energiei către celelalte preţuri mai mult decât prevedeau proiecţiile BCE din septembrie. Afirmaţia apare în declaraţia prezentată de Lagarde la a 54-a reuniune a Comitetului Monetar şi Financiar Internaţional, organismul care orientează activitatea Fondului Monetar Internaţional (FMI), în cadrul reuniunilor anuale FMI-Banca Mondială.
Randamentele obligaţiunilor de stat au crescut puternic în ultimele săptămâni în marile economii, pe fondul îngrijorărilor legate de datorii şi de inflaţie şi al concurenţei pentru credit venite din investiţiile în inteligenţa artificială, iar Franţa se numără printre ţările cele mai afectate, potrivit Reuters. Dobânzile pe termen lung au crescut „notabil" de la ultima şedinţă de politică monetară a BCE, a scris Lagarde.
Inflaţia din zona euro a urcat în septembrie la 3,8%, în principal din cauza energiei, iar inflaţia de bază a ajuns la 2,5%. BCE estimează că inflaţia va rămâne mult peste ţinta de 2% până în prima jumătate a anului 2027 şi va reveni în jurul ţintei spre sfârşitul aceluiaşi an. Proiecţiile din septembrie prevăd o creştere economică de 0,9% în 2026, 1,4% în 2027 şi 1,5% în 2028.
BCE a majorat dobânzile cheie cu câte 25 de puncte de bază în iunie şi în septembrie. Lagarde a arătat că şocul energetic este prea mare pentru ca banca centrală să treacă peste el, dar că un răspuns măsurat rămâne potrivit. O nouă majorare este aşteptată în decembrie şi ar duce dobânda de politică monetară la 2,75%, nivel pe care BCE îl consideră restrictiv, notează Reuters.
Joachim Nagel, preşedintele Bundesbank, a sugerat, tot la Bangkok, că ar putea urma noi înăspriri. „Sunt de părere că treaba nu este încă făcută", a spus Nagel la un eveniment al DZ Bank, adăugând că BCE decide la fiecare şedinţă, în funcţie de date.
În aceeaşi declaraţie, Lagarde a cerut guvernelor să respecte regulile fiscale, iar acolo unde datoria este mare, să consolideze bugetele şi să cheltuiască mai eficient pentru a-şi reface rezervele. Sustenabilitatea fiscală rămâne o ancoră esenţială a stabilităţii economice, a scris ea, iar orice răspuns bugetar la şocul energetic trebuie să fie temporar, ţintit şi adaptat.



























































Opinia Cititorului