MF: 3,81% din PIB - deficitul bugetar la 9 luni, în scadere de la 5,31% în septembrie 2025

Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, în scădere pronunţată faţă de soldul negativ de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) consemnat în perioada similară din 2025, potrivit execuţiei bugetare publicate de MF. Diminuarea deficitului a fost de 24,17 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu o reducere de peste 23% în termeni nominali şi cu o ajustare de 1,5 puncte procentuale din PIB, arată datele transmise de instituţie.

Evoluţia reflectă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, în condiţiile în care veniturile totale au urcat cu 11,9%, ritm superior avansului de 5,5% al cheltuielilor, se precizează în comunicatul de presă emis de Ministerul Finanţelor. În acelaşi timp, cheltuielile de personal au coborât cu 4,43 miliarde de lei, iar investiţiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei şi au totalizat 107,77 miliarde de lei, rezultate care confirmă că ajustarea fiscală şi susţinerea investiţiilor pot avansa simultan, deşi nu elimină dezechilibrele structurale ale economiei şi nici presiunile din ultimul trimestru, conform raportului oficial.

„Rezultatele execuţiei bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanţele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci şi să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanţelor publice, de priorităţi bine definite şi de decizii care să ţină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat şi continuat”, a afirmat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, în declaraţia inclusă în comunicatul de presă al ministerului.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu un avans anual de 11,9% şi un plus de 1,23 puncte procentuale ca pondere în PIB, evoluţie impulsionată de veniturile fiscale şi de fondurile europene, arată documentul de sinteză al Ministerului Finanţelor. Încasările nete din TVA au totalizat 118,27 miliarde de lei, cu o creştere de 24,8%, dinamica fiind influenţată de saltul de 21,4% al încasărilor brute din TVA pe fondul noilor cote stabilite prin Legea nr. 141/2025, în timp ce restituirile de TVA au urcat cu 8,2%, până la 26,71 miliarde de lei, faţă de 24,69 miliarde de lei în intervalul ianuarie-septembrie 2025, indică datele oficiale.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au însumat 47,27 miliarde de lei, în urcare cu 7,8% faţă de perioada corespunzătoare din 2025, evoluţie alimentată de creşterea cu 15,7% a încasărilor din impozitul pe dividende ca urmare a distribuirilor masive din decembrie 2025 dinaintea modificărilor legislative, precum şi de avansul de 18,5% al sumelor virate prin Declaraţia unică, precizează Ministerul Finanţelor. În acelaşi timp, impozitul pe salarii a consemnat o creştere de 5,6%, peste dinamica de 3,2% a fondului de salarii din economie, rezultat influenţat de baza creată prin eliminarea de la 1 ianuarie 2025 a facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii, agricultură, industria alimentară şi IT, notează raportul instituţiei.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 165,40 miliarde de lei, în creştere anuală cu 6,8%, ritm ce depăşeşte avansul fondului de salarii şi reflectă lărgirea bazei de impunere prin Legea nr. 141/2025 şi sumele din Declaraţia unică, menţionează sinteza Ministerului Finanţelor. Impozitul pe profit a adus la buget 30,13 miliarde de lei, cu 8,7% mai mult faţă de primele nouă luni din 2025, pe fondul avansului de 11,2% al încasărilor de la agenţii economici, în timp ce veniturile din accize au urcat cu 2,4%, la 36,55 miliarde de lei, susţinute de încasările pentru produsele energetice (+6,6%), pe fondul unei volatilităţi lunare determinate de politicile de antrepozitare fiscală, relevă datele ministerului.

Veniturile nefiscale au însumat 38,32 miliarde de lei, în scădere cu 6,8%, contracţie determinată parţial de efectul de bază al sumelor excepţionale de 1,6 miliarde de lei din ajutoare de stat recuperate în 2025 prin Legea nr. 9/2025, evidenţiază raportul de execuţie bugetară. În schimb, fondurile europene au constituit un pilon major de finanţare, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţiile cumulând 48,95 miliarde de lei, cu 39,8% mai mult faţă de primele nouă luni ale anului precedent, arată Ministerul Finanţelor.

Cheltuielile bugetului general consolidat au atins 601 miliarde de lei, cu o creştere nominală de 5,5%, însă ca pondere în PIB au înregistrat o reducere de la 29,5% la 29,2%, coborând cu 0,3 puncte procentuale, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Finanţelor. Cheltuielile de personal au coborât la 122,25 miliarde de lei, cu 4,43 miliarde de lei sub nivelul perioadei similare din 2025, pe fondul reducerii unor sporuri şi al măsurilor de limitare salarială din 2025-2026, ponderea acestora în PIB coborând cu 0,62 puncte procentuale, până la 5,9%, arată datele instituţiei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 77,70 miliarde de lei, în urcare cu 9,4% faţă de primele nouă luni ale anului precedent, pe seama plăţilor mai mari din sectorul sănătăţii, precizează Ministerul Finanţelor. Cheltuielile cu dobânzile au urcat cu 10,69 miliarde de lei şi au ajuns la 50,63 miliarde de lei, nivel ce reprezintă o pondere de 2,5% din PIB, conform documentului oficial.

Cheltuielile cu asistenţa socială au însumat 187,93 miliarde de lei, nivel aproape egal cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut ca urmare a măsurilor din Legea nr. 141/2025, acest palier integrând şi plăţi de 1.270,61 milioane de lei pentru compensarea facturilor casnice la energie electrică şi gaze naturale pe primele şapte luni din 2026, arată raportul ministerului. La rândul lor, subvenţiile au totalizat 9,53 miliarde de lei, fonduri direcţionate către transportul de călători, producători agricoli şi schema de sprijin pentru clienţii noncasnici de energie şi gaze (242,48 milioane de lei), în timp ce categoria altor cheltuieli a coborât cu 2,50 miliarde de lei, până la 10,29 miliarde de lei (burse, culte, despăgubiri civile şi titluri emise de ANRP), informează Ministerul Finanţelor.

Pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă (cadrele financiare 2014-2020 şi 2021-2027, agricultură, Fondul de modernizare şi granturi PNRR), plăţile au însumat 60,98 miliarde de lei, relevă datele Ministerului Finanţelor. Valoarea plăţilor pentru proiectele din cadrul 2021-2027 şi PNRR (atât granturi, cât şi componenta de împrumut) a crescut cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8% an/an, avans ce a compensat diminuarea investiţiilor din fonduri pur naţionale, care în 2025 au inclus plăţi unice pentru arierate, capitalul Carpatica Feroviar România şi cheltuieli de apărare, menţionează sursa citată.

Cheltuielile totale pentru investiţii (capital şi programe interne şi externe) au urcat cu 25,154 miliarde de lei faţă de primele nouă luni din 2025, ajungând de la 82,61 miliarde de lei la 107,77 miliarde de lei, din care 65,6% reprezintă fonduri europene şi PNRR, iar plăţile derulate prin planul SAFE au atins 6.337,1 milioane de lei, confirmă datele Ministerului Finanţelor.

„În lunile următoare, prudenţa trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare. Nu este suficient să evaluăm dacă o decizie poate fi susţinută financiar astăzi; trebuie să ne asigurăm că efectele ei nu transferă costuri suplimentare către bugetele viitoare. Aceasta presupune să analizăm riguros impactul fiecărei măsuri, să protejăm capacitatea statului de a-şi onora obligaţiile şi să păstrăm spaţiul necesar pentru investiţiile care susţin dezvoltarea economiei. O gestionare responsabilă a finanţelor publice înseamnă să luăm decizii sustenabile, inclusiv atunci când presiunile pentru soluţii imediate sunt ridicate. Ultimul trimestru este decisiv: ne menţinem angajamentul faţă de ţinta de deficit de 6,2% din PIB, iar fiecare decizie din această perioadă - de la rectificarea bugetară până la construcţia bugetului pentru 2027 - va respecta un principiu simplu: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”, a subliniat ministrul Alexandru Nazare în încheierea comunicatului transmis de Ministerul Finanţelor.