Mihai Fifor: „Europa riscă să devină obiectul negocierilor asupra propriului viitor”

. Statele Unite îşi urmează agenda anunţată deja şi îşi recalibrează priorităţile strategice într-un moment în care războiul din Ucraina a zdruncinat din temelii echilibrul de securitate european.

Fifor a afirmat că Moscova încearcă brutal să impună ritmul şi agenda negocierilor, readucând în prim-plan pretenţiile din decembrie 2021: limitarea extinderii NATO şi restrângerea prezenţei militare aliate pe flancul estic. Oficialii ruşi avansează inclusiv posibilitatea unor pacte bilaterale de neagresiune cu state membre NATO, în timp ce informaţiile publicate de BILD, încă neconfirmate oficial, indică revendicări şi mai radicale privind Finlanda, statele baltice şi Republica Moldova.

Deputatul a subliniat că, după aproape cinci ani de război ilegal de agresiune împotriva Ucrainei, Rusia pretinde să negocieze nu doar încheierea conflictului pe care l-a declanşat, ci însăşi ordinea de securitate a Europei. El a avertizat că un stat agresor revendică dreptul de a decide viitorul strategic al altor naţiuni suverane.

Fifor a menţionat că la Abu Dhabi, Europa nu a avut o reprezentare comună la masa negocierilor, iar Giorgia Meloni a avertizat în scrisoarea adresată lui Antonio Costa asupra fragmentării europene şi a lipsei de coordonare. El a precizat că acordul anunţat de Antonio Costa privind constituirea unei echipe europene de negociere, formată din instituţiile UE şi cinci state - Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Regatul Unit - este un pas înainte, dar reprezentarea comună nu înseamnă, de la sine, şi o poziţie strategică unitară.

Potrivit deputatului, pentru România consecinţele pot fi directe, având războiul la frontieră, infrastructură militară strategică aliată şi interese vitale în Marea Neagră. El a subliniat că geografia nu se transformă automat în influenţă diplomatică şi că Polonia şi Statele Baltice au înţeles că relevanţa strategică trebuie susţinută prin poziţii clare şi alianţe politice solide în interiorul Europei. Fifor a criticat ultimul an şi jumătate, caracterizat de subreprezentare în momente esenţiale pentru redesenarea arhitecturii de securitate europene, şi a afirmat că România trebuie să se ridice la înălţimea istorică a acestui moment şi să îşi recapete vocea în marile decizii care privesc securitatea Europei.