Ministerul Culturii cere eliminarea inechităţilor salariale din sector

Ministerul Culturii a transmis Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale o serie de propuneri pentru noua lege a salarizării unitare, solicitând corectarea unor dezechilibre salariale care afectează de ani de zile angajaţii din sectorul cultural. Instituţia susţine că actuala grilă de salarizare nu reflectă nivelul de responsabilitate şi complexitatea activităţii desfăşurate de specialiştii din muzee, biblioteci, centre culturale şi instituţii media culturale. Potrivit ministerului, principiul care stă la baza propunerilor este cel al remunerării egale pentru muncă de valoare egală. Astfel, autorităţile propun apropierea nivelurilor salariale ale funcţiilor de specialitate din patrimoniu şi cultură de cele existente în sectorul artelor spectacolului şi o corelare mai echilibrată cu profesiile din sistemul de educaţie.

• Analiză bazată pe metodologia Băncii Mondiale

Documentul transmis Ministerului Muncii a fost elaborat în urma consultărilor cu organizaţiile sindicale reprezentative şi a dezbaterilor din cadrul Comisiei de Dialog Social. Evaluarea funcţiilor a fost realizată utilizând metodologia folosită de Banca Mondială în cadrul reformei salarizării. Analiza a comparat funcţiile de specialitate din cultură cu cea de profesor din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I şi o vechime de peste 25 de ani. Criteriile luate în calcul au inclus nivelul studiilor, complexitatea activităţii, responsabilitatea decizională, impactul social, coordonarea, comunicarea profesională şi condiţiile de muncă. Concluzia ministerului este că specialiştii din muzee şi biblioteci ating niveluri similare, iar în numeroase cazuri chiar superioare, în ceea ce priveşte complexitatea atribuţiilor şi responsabilitatea profesională.

• Responsabilităţi fără echivalent în alte domenii

Ministerul atrage atenţia asupra specificului activităţii desfăşurate de muzeografi, restauratori şi conservatori, care gestionează bunuri culturale unice şi iau decizii cu efecte ireversibile asupra patrimoniului naţional. Potrivit instituţiei, o expertiză privind clasarea sau declasarea unui obiect de patrimoniu produce consecinţe juridice directe, iar specialiştii răspund personal, inclusiv penal şi patrimonial, pentru bunurile clasate în categoria Tezaur aflate în gestiunea lor. În plus, restauratorii şi conservatorii lucrează frecvent în medii care presupun expunerea la substanţe chimice, materiale biologice şi alţi agenţi cu potenţial toxic sau alergen. Ministerul evidenţiază şi situaţia arheologilor, implicaţi în cercetări de teren realizate adesea în condiţii dificile şi în cadrul marilor proiecte de infrastructură. În numeroase cazuri, continuarea lucrărilor la autostrăzi sau căi ferate depinde de finalizarea cercetărilor arheologice şi de emiterea avizelor necesare.

• Bibliotecile de patrimoniu, subevaluate în actualele grile

O atenţie specială este acordată bibliotecilor naţionale şi marilor biblioteci de patrimoniu. Ministerul consideră că evaluările anterioare au tratat generic profesia de bibliotecar, fără a diferenţia între activitatea din bibliotecile locale şi cea desfăşurată în instituţii care gestionează colecţii de importanţă naţională. Potrivit comunicatului, specialiştii din aceste instituţii administrează manuscrise, documente rare, incunabule, hărţi istorice şi alte colecţii de patrimoniu, desfăşurând simultan activităţi de cercetare, conservare, restaurare şi digitizare. „Responsabilitatea este identică. Salarizarea nu”, subliniază Ministerul Culturii, referindu-se la comparaţia dintre bibliotecarii de patrimoniu şi muzeografii care gestionează bunuri clasate în patrimoniul cultural naţional.

• Propuneri de corecţii tehnice şi eliminarea diferenţelor între instituţii

Pe lângă echilibrarea grilelor salariale, ministerul propune şi o serie de modificări tehnice ale proiectului de lege. Acestea vizează unificarea unor funcţii care au în prezent coeficienţi identici, introducerea unor poziţii absente din grile, repoziţionarea unor funcţii considerate incorect ierarhizate şi eliminarea diferenţelor salariale dintre instituţiile naţionale şi cele locale. Ministerul avertizează că blocajul angajărilor din ultimii ani a contribuit la îmbătrânirea personalului din muzee şi biblioteci, iar o salarizare mai competitivă ar putea facilita atragerea unei noi generaţii de specialişti.

Ministerul Culturii afirmă că dialogul cu partenerii sociali şi cu instituţiile implicate în elaborarea noii Legi a salarizării va continua, obiectivul fiind ca forma finală a actului normativ să reflecte în mod adecvat valoarea muncii desfăşurate în sectorul cultural şi contribuţia acesteia la dezvoltarea societăţii. Demersul vine într-un context mai amplu de revizuire a sistemului de salarizare din sectorul public, în care mai multe categorii profesionale solicită reaşezarea grilelor de remunerare în funcţie de nivelul de competenţă, responsabilitate şi impact social al activităţii desfăşurate.