Ministerul Culturii: România va găzdui Capitala Europeană a Culturii în 2034

România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, a anunţat, vineri, Ministerul Culturii.

Comisia Europeană a anunţat oficial calendarul, România urmând să găzduiască titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, informează Ministerul Culturii.

România are o experienţă apreciabilă în domeniu, având în vedere că Sibiu a purtat titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timişoara l-a dus mai departe în 2023, alături de Veszprem şi Elefsina, potrivit Ministerului Culturii.

Ambele experienţe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect, respectiv infrastructură culturală, reţele europene, proiecte noi şi oameni care au învăţat să construiască programe culturale la scară europeană, transmite Ministerul Culturii.

Pentru anul 2034, miza este şi mai mare, conform Ministerului Culturii.

Noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra titlului, arată Ministerul Culturii.

Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate şi după anul titlului, precizează Ministerul Culturii.

De respectarea angajamentelor asumate va depinde şi acordarea Premiului Melina Mercouri, numit după ministra grecă a Culturii care a propus programul în 1985, adaugă Ministerul Culturii.

Candidatura va deveni mai simplă, criteriile se vor reduce de la şase la patru seturi, iar oraşele vor putea forma mai uşor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere, menţionează Ministerul Culturii.

Tinerii şi societatea civilă vor avea, de asemenea, un rol mai important în acest proces, potrivit Ministerului Culturii.

Pentru România, calendarul propus este deja un punct de plecare, primele candidaturi urmând să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar oraşul desemnat să aibă apoi cinci ani pentru pregătirea programului din 2034, consideră Ministerul Culturii.

Oraşele care investesc timp, energie şi idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câştigă titlul, arată reprezentanţii Ministerului Culturii.

De aceea, este analizat un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puţin de oraşele finaliste, să poată fi implementate parţial şi după competiţie, precizează Ministerul Culturii.

Experienţa Cluj-Napoca arată că acest lucru este posibil, proiectele dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 continuând să prindă viaţă şi după încheierea competiţiei, conform Ministerului Culturii.

Această logică a continuităţii se regăseşte, de altfel, şi la nivel naţional, informează Ministerul Culturii.

Este în pregătire Strategia Naţională a Culturii 2027-2034, perioada competiţiei pentru Capitala Europeană a Culturii 2034, declară ministrul interimar al Culturii, Demeter Andras Istvan.

Cele două demersuri trebuie să se susţină reciproc, deoarece oraşele candidate au nevoie de un cadru naţional coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spaţii de proximitate, proiecte intergeneraţionale, comunităţi mai reziliente, explică ministrul interimar al Culturii, Demeter Andras Istvan.

Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far, subliniază ministrul interimar al Culturii, Demeter Andras Istvan.

Deşi anul 2034 pare departe, pregătirea începe însă acum pentru oraşele care vor intra în competiţie, atrage atenţia Ministerul Culturii.

România are şansa să transforme următoarea Capitală Europeană a Culturii într-un proiect ale cărui rezultate să depăşească anul titlului şi să confirme, în practică, direcţiile Strategiei Naţionale a Culturii 2027-2034, concluzionează Ministerul Culturii.