Ministerul Finanţelor: Eurostat confirmă reducerea deficitului bugetar la 7,8% din PIB în 2025

Deficitul bugetar al României a scăzut în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB faţă de 2024, ajungând la 7,8% din PIB conform metodologiei europene ESA 2010, arată datele oficiale publicate de Eurostat şi validate în cadrul procedurii de deficit excesiv, într-un an în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat la 3,1% din PIB, informează Ministerul Finanţelor într-un comunicat de presă remis redacţiei. Reducerea plasează România, alături de Malta, pe primul loc în Uniunea Europeană la ritmul ajustării soldului negativ, după o revizuire favorabilă faţă de nivelul preliminar de 7,9% comunicat în primăvară, însă ţara noastră continuă să aibă cel mai ridicat deficit din blocul comunitar, fiind urmată în clasament de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) şi Franţa (5,1%).

Rezultatul pozitiv din 2025 reflectă creşterea veniturilor bugetare cu 1,6 puncte procentuale din PIB (de la 34,0% la 35,6%), ca urmare a măsurilor adoptate în a doua parte a acelui an şi a îmbunătăţirii colectării, concomitent cu temperarea cheltuielilor curente de funcţionare şi protejarea investiţiilor din fonduri europene şi PNRR, precizează ministerul. Oficialii instituţiei subliniază că ajustarea trebuie continuată: „Reducerea deficitului nu este un obiectiv în sine, ci o condiţie pentru stabilitatea financiară a României, diminuarea costurilor de finanţare şi recâştigarea spaţiului bugetar necesar investiţiilor şi dezvoltării economice”. Agenţiile internaţionale de rating confirmă traiectoria asumată de Guvern pe metodologia ESA (ţintă de 6% din PIB), Moody's estimând un nivel de 5,8%, Fitch de 5,9%, iar S&P anticipând o cotă de 6,25% din PIB.

În ceea ce priveşte execuţia bugetului general consolidat pe metodologia naţională cash pentru anul 2026, datele oficiale indică un deficit de 1,03% din PIB la primul trimestru, de 2,0% din PIB (41 miliarde de lei) la şase luni - cu 28,8 miliarde de lei mai mic faţă de perioada similară a anului trecut - şi de 3,82% din PIB la nouă luni (comparativ cu 5,35% la nouă luni în 2025), evoluţie compatibilă cu ţinta anuală naţională de 6,2% din PIB, transmite Ministerul Finanţelor. Pentru încadrarea în acest obiectiv, trimestrul al patrulea dispune de un spaţiu fiscal de circa 2,4 puncte procentuale din PIB (aproximativ 49 de miliarde de lei), într-o perioadă care concentrează istoric cele mai mari volume de plăţi, în timp ce investiţiile publice au însumat deja 107,8 miliarde de lei la nouă luni, cu 25,2 miliarde de lei peste nivelul din 2025.

Referitor la indicatorul de 9,2% din PIB aferent trimestrului al doilea din 2026 publicat de Eurostat, instituţia guvernamentală atrage atenţia că această cifră reprezintă exclusiv deficitul trimestrial ajustat sezonier raportat la PIB-ul acelui trimestru, şi nu deficitul cumulat pe primul semestru sau cel estimat pe întregul an. Pe seria ajustată sezonier, valorile trimestriale anterioare au fost de 9,7% în T1 2024, 7,3% în T2 2024, 9,6% în T3 2024, 9,9% în T4 2024, apoi 9,2% în T1 2025, 7,7% în T2 2025, 7,1% în T3 2025, 7,3% în T4 2025, coborând la 5,5% în T1 2026 înainte de a urca la 9,2% în T2 2026. Media primului semestru din 2026 pe această serie ajustată se situează la 7,35%, fiind inferioară mediei de 8,45% din prima jumătate a anului 2025 şi mediilor anuale anterioare, ceea ce demonstrează o temperare a ritmului pe termen mediu.

Pe seria brută (neajustată sezonier), trimestrul al doilea din 2026 indică un deficit de 7,8% din PIB trimestrial faţă de 7,4% în trimestrul întâi, însă cumulatul pe primul semestru raportat la PIB-ul anual a scăzut la 3,4% din PIB în 2026, de la 3,6% în 2025 şi 3,7% în 2024, arată datele oficiale. Această creştere trimestrială brută este explicată prin calendarul execuţiei: trimestrul al doilea din 2026 a concentrat plăţi de investiţii publice de 38,3 miliarde de lei (faţă de 21,7 miliarde de lei în trimestrul întâi) şi deconturi pentru închiderea jaloanelor din PNRR cu scadenţă la 31 august 2026, cheltuieli care în anii obişnuiţi se efectuau în trimestrele trei şi patru.

Diferenţa dintre execuţia cash şi deficitul ESA provine din metodologia de recunoaştere economică a obligaţiilor şi din calendarul de încasare: impozitele încasate într-o lună sunt atribuite lunii anterioare în ESA, iar fondurile europene intrate în conturi ameliorează cifra cash, dar rămân neutre pe accrual până la recunoaşterea completă, precizează ministerul. În plus, datele INS arată că valoarea lucrărilor de investiţii înregistrate pe accrual în semestrul întâi este echivalentă cu plăţile cash, ceea ce demonstrează că nu există o acumulare ascunsă de facturi neachitate. Datele trimestriale ESA sunt provizorii şi fac obiectul verificărilor şi revizuirilor statistice regulate, evaluarea finală a poziţiei fiscale a României urmând să se facă pe date validate la notificarea din aprilie 2027.

La nivelul tabloului general, România resimte presiunea dezechilibrelor acumulate: datoria publică a urcat la 58,9% din PIB la finele anului 2025 (149,7 miliarde de lei deficit anual în ESA), faţă de 48,3% în 2022, iar cheltuielile cu dobânzile au atins 29,4 miliarde de lei numai în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde de lei mai mult faţă de primul semestru din 2025, ţara fiind în procedură de deficit excesiv încă din 2020. Pentru finalul anului, Ministerul Finanţelor a stabilit două priorităţi: o abordare strict prudentă a cheltuielilor şi operarea unei rectificări bugetare care să taie costurile neesenţiale şi să redirecţioneze fondurile exclusiv către investiţii şi funcţionarea de bază a statului, subliniind că disciplina bugetară presupune atât controlul strict al plăţilor şi angajamentelor, cât şi reflectarea transparentă a tuturor obligaţiilor.