Ministerul Public avertizează că noua Lege a salarizării poate destabiliza sistemul judiciar

Ministerul Public a transmis Ministerului Justiţiei în cursul zilei de astăzi, 2 iunie 2026, un punct de vedere privind Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, semnalând faptul că prevederile acestuia sunt de natură să aducă grave atingeri statutului magistratului, prin afectarea garanţiilor financiare asociate acestui statut, componentă esenţială a independenţei sistemului judiciar, conform unui comunicat de presă oficial postat pe site-ul Ministerului Public.

În documentul transmis se evidenţiază că proiectul conţine dispoziţii care, pe lângă faptul că diminuează drepturile salariale ale personalului care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, afectează şi predictibilitatea veniturilor procurorilor în funcţie şi ale celorlalţi profesionişti de la nivelul parchetelor, creând, totodată, situaţii profund discriminatorii, care nu vor mai putea fi corectate, forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti urmând a fi anihilată, conform sursei citate. Ministerul Public atrage atenţia că, în cazul unora dintre categoriile profesionale care îşi desfăşoară activitatea la nivelul parchetelor, vor fi incidente diminuări semnificative ale drepturilor salariale, fără o justificare obiectivă, menţionează aceeaşi sursă.

Astfel, referitor la stabilirea cuantumului concret al drepturilor salariale, potrivit proiectului de lege, calculul indemnizaţiei de încadrare/salariului de bază se realizează în raport de valoarea de referinţă şi coeficientul de salarizare prevăzut pentru fiecare funcţie în anexele legii, la care se adaugă sporul pentru condiţii de muncă, precum şi o diferenţă salarială tranzitorie (diferenţă între drepturile salariale aflate în plată şi indemnizaţia de încadrare sau salariul de bază stabilite potrivit proiectului), constantându-se că prevederile care reglementează atât cuantumul valorii de referinţă, cât şi cel al sporului pentru condiţii de muncă, nu prezintă garanţii împotriva arbitrariului, fiind afectată predictibilitatea veniturilor, conform paginii oficiale a Ministerului Public.

În ceea ce priveşte instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii”, măsura va genera situaţii profund discriminatorii în plan profesional, procurorii şi ceilalţi profesionişti de la nivelul parchetelor, care vor fi încadraţi, promovaţi sau cei care vor ocupa sau ocupă funcţii de conducere şi le expiră mandatele ori cei care vor îndeplini condiţiile pentru trecerea în altă treaptă de salarizare, după intrarea în vigoare a legii, vor fi remuneraţi conform legii noi, fără a li se acorda diferenţa salarială tranzitorie, contrar jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la salarizarea în mod discriminatoriu a personalului din justiţie, notează aceeaşi sursă.

În consecinţă, în perspectiva aplicării acestor dispoziţii legale, măsurile preconizate vor avea efect destabilizarea resurselor umane din multiple perspective, diminuarea „atractivităţii” profesiei pentru absolvenţii de studii juridice, demotivarea personalului în funcţie de a ocupa funcţii de conducere, de a promova şi chiar de a rămâne în sistem, contrar unuia dintre dezideratele urmărite prin adoptarea proiectului de lege, respectiv: atragerea, motivarea şi menţinerea profesioniştilor în sistemul public prin susţinerea debutului în carieră, predictibilitate în evoluţia profesională şi încurajarea menţinerii în activitate a personalului performant şi cu experienţă, precizează comunicatul oficial al Ministerului Public.

Totodată, în proiectul noii legi a salarizării se constată o discrepanţă ca dimensionare a salarizării specialiştilor/specialiştilor IT în raport cu întreaga Familie ocupaţională de funcţii bugetare „Administratie”, în care este inclus întregul aparat administrativ cu specific informatic, precizează sursa citată.

De asemenea se constată că, prin proiectul de lege a fost realizată o ierarhizare anormală a agenţilor de politie judiciară şi a ofiterilor de politie judiciară, agenţii de politie judiciară urmând să beneficieze de un salariu de bază cu mult mai mare decat cel aplicabil ofiţerilor de poliţie judiciară, contrar ierarhiei funcţiilor ca funcţia cu grad inferior (agent de politie judiciară) să fie salarizată într-un cuantum mai mult decat dublu faţă de funcţia cu grad superior (ofiţer de poliţie judiciară), conform aceleaşi surse.

Punctul de vedere transmis Ministerului Justiţiei conţine propuneri de modificare şi completare a proiectului de lege, acestea vizând, printre altele, valorificarea activităţii ce depăşeşte 25 de ani (vechimea în funcţie), creşterea diferenţelor salariale între diferitele grade profesionale (care potrivit proiectului de lege analizat sunt aproape simbolice), diferenţierea între salarizarea aferentă funcţiilor de execuţie şi a celor de conducere, instituirea unor garanţii împotriva diminuărilor anuale ale cuantumului drepturilor salariale ale personalului din sistemul judiciar, importanţa deplasărilor în interes de serviciu în vederea efectuării actelor de urmărire penală în alte localităţi şi salarizarea specialiştilor din Ministerul Public în raport cu vechimea în funcţie şi vechimea în muncă, conform sursei citate.

În concluzie, Ministerul Public arată prin punctul de vedere formulat, temeinic argumentat juridic, că, fără luarea în considerare a obiecţiilor formulate şi a modificărilor propuse, prevederile din proiectul de lege menţionat riscă să destabilizeze în mod grav şi iremediabil sistemul judiciar, cu consecinţe asupra funcţionării însuşi statului de drept, conchide sursa citată.