Ministerul Sănătăţii intenţionează să monitorizeze săptămânal consumul şi stocurile de medicamente din programele naţionale de sănătate şi să crească rezervele naţionale de medicamente critice, pentru a preveni sincopele de aprovizionare a spitalelor. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat că primele soluţii au fost discutate cu reprezentanţii producătorilor şi distribuitorilor de medicamente. La întâlnire au participat şi reprezentanţi ai Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi ai Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
• Raportări săptămânale şi identificarea punctelor critice
Printre măsurile avute în vedere se numără raportarea săptămânală către Ministerul Sănătăţii a consumului şi a stocurilor de medicamente utilizate în programele naţionale de sănătate, identificarea punctelor vulnerabile din aprovizionarea spitalelor şi suplimentarea rezervelor naţionale de medicamente esenţiale. O atenţie deosebită va fi acordată tratamentelor necesare pacienţilor oncologici, celor cu boli cardiovasculare şi persoanelor cu afecţiuni rare, potrivit ministrului. Creşterea rezervelor ar urma să permită intervenţii rapide în cazul apariţiei unor probleme de aprovizionare. Printre soluţiile posibile se află redistribuirea medicamentelor de la un spital la altul, în funcţie de necesităţi.
• Presiunea financiară, o vulnerabilitate a sistemului sanitar
Alexandru Rogobete a subliniat că pacienţii nu ar trebui să fie nevoiţi să caute medicamente în mai multe spitale pentru a-şi continua tratamentul. „Pacienţii nu trebuie să alerge între spitale pentru a-şi găsi medicamentele. Ministerul Sănătăţii trebuie să se asigure că medicamentele ajung la pacienţi”, a declarat ministrul. Acesta a mai arătat că presiunea financiară acumulată în ultimele luni a scos în evidenţă vulnerabilităţile sistemului sanitar în situaţiile în care finanţarea nu ţine pasul cu nevoile reale ale spitalelor şi pacienţilor. Măsurile anunţate urmăresc îmbunătăţirea monitorizării stocurilor şi crearea unor rezerve care să permită reacţii mai rapide în cazul unor întreruperi ale aprovizionării.

























































