Noile facilităţi fiscale pentru economii şi investiţii: Ce trebuie să ştie angajaţii, firmele şi PFA-urile

• Angajatorii care doresc să acceseze această facilitate trebuie să îşi revizuiască politicile de beneficii acordate salariaţilor.

• Pentru titulari, alegerea între CEI-S şi CEI-D trebuie corelată cu situaţia fiscală proprie, momentul accesului la bani şi costurile administratorului.

• Firmele vor putea finanţa CEI-D pentru angajaţii proprii la locul unde aceştia au funcţia de bază, dacă beneficiul este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern

Noile facilităţi fiscale privind conturile de economii şi investiţii (CEI), introduse prin Legea 202/2026, aduc opţiuni importante pentru economisire şi investiţii, tratamentul fiscal diferenţiindu-se în funcţie de contul ales, iar accesul la bani fiind condiţionat de pensionare sau de împlinirea vârstei de 65 de ani, potrivit unui comunicat remis redacţiei de Crowe România. Legea permite deschiderea de conturi CEI-S, cu regim de scutire, şi CEI-D, cu regim de deductibilitate, o persoană putând avea simultan ambele tipuri de conturi la unul sau mai mulţi administratori, însă opţiunea trebuie exercitată la momentul deschiderii, deoarece tipul contului nu poate fi modificat ulterior, a declarat Mitel Spătaru, Tax Partner la Crowe România. Potrivit acestuia, în cazul CEI-S, contribuţiile sunt efectuate de titular, iar sumele retrase în condiţiile legii sunt scutite de impozitul pe venit şi nu intră în baza contribuţiilor sociale obligatorii, în timp ce pentru CEI-D avantajul fiscal intervine la alimentarea contului, prin deducerea contribuţiilor sau prin regimul aplicabil contribuţiilor suportate de angajator, la retragere datorându-se un impozit final de 10% asupra sumei retrase.

Pentru conturile administrate de un rezident fiscal român sau de un nerezident cu sediu permanent în România, veniturile realizate în interiorul CEI pe perioada deţinerii vor fi considerate venituri din investiţii neimpozabile, acest mecanism permiţând reinvestirea veniturilor în cadrul contului cu respectarea regulilor privind instrumentele eligibile. În ceea ce priveşte aplicarea practică, aceasta depinde şi de reglementările ASF, care trebuie să emită normele de aplicare în termen de 90 de zile de la publicarea legii, administratorii vizaţi având un termen de conformare tot de 90 de zile de la publicarea normelor pentru a respecta cerinţele înainte de a oferi serviciul, ceea ce înseamnă că data aplicării fiscale nu garantează disponibilitatea comercială imediată a conturilor. De asemenea, există o regulă distinctă pentru conturile administrate de nerezidenţi fiscali fără sediu permanent în România, unde pentru veniturile realizate pe durata deţinerii ne vom raporta la regimul veniturilor din străinătate, iar pentru sumele retrase vom avea o scutire de la plata impozitului pe venit în România, fiind necesară verificarea rezidenţei administratorului anterior aplicării regulilor pentru conturile administrate în România.

Salariaţii care contribuie din fonduri proprii la CEI-D vor putea deduce contribuţiile la calculul impozitului pe veniturile din salarii, la locul unde have funcţia de bază, deducerea acordându-se pentru luna în care contribuţiile au fost plătite pe baza documentelor justificative emise de administrator care identifică persoana fizică, data decontării tranzacţiei, valoarea contribuţiei şi tipul contului, subliniază reprezentantul Crowe România. Pentru persoanele care obţin venituri din activităţi independente şi determină venitul net anual în sistem real, contribuţiile proprii la CEI-D devin cheltuieli deductibile, aplicarea facilităţii fiscale trebuind corelată cu documentele de plată şi cu evidenţa contabilă. În acelaşi timp, angajatorii vor putea finanţa CEI-D pentru angajaţii proprii la locul unde aceştia au funcţia de bază, dacă beneficiul este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, însă contribuţiile sunt incluse în pachetul de beneficii extrasalariale cu regim fiscal favorabil în limita plafonului lunar cumulat de cel mult 33% din salariul de bază, alături de celelalte beneficii supuse acestui plafon.

Aşa cum a explicat Mitel Spătaru, „prin urmare, suma disponibilă pentru CEI-D depinde şi de beneficiile deja acordate. Angajatorul stabileşte ordinea includerii acestora în plafon şi trebuie să urmărească lunar încadrarea. Contribuţiile se consideră venituri ale lunii în care se efectuează plata; partea care depăşeşte limitele legale intră sub incidenţa tratamentului fiscal aplicat veniturilor asimilate salariilor”. Noile reguli mai stabilesc că impozitul de 10% se aplică sumei retrase din CEI-D, baza de calcul fiind suma retrasă care include şi contribuţiile acumulate, nu doar câştigul investiţional, un exemplu fiind acela în care la o retragere de 100.000 de lei, impozitul pe venit este de 10.000 de lei, iar suma rămasă este de 90.000 de lei, plătitorul calculând, reţinând şi virând impozitul până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, sumele retrase fiind totodată excluse din sfera veniturilor din investiţii supuse CASS. Accesul la fonduri este condiţionat de pensionare sau de vârstă, contribuţiile putând fi efectuate până la deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, anticipată ori de invaliditate sau până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în funcţie de evenimentul care apare primul, din acel moment fiind permise retragerile la cererea titularului şi în cuantumul solicitat.

Facilităţile fiscale menţionate par să aibă ca scop, pe lângă stimularea investiţiilor personale, şi degrevarea sistemului public de pensii, persoanele fizice având la dispoziţie un instrument suplimentar de economisire pe lângă deja cunoscutele contribuţii la Pilonul II şi Pilonul III, un aspect pozitiv fiind acela că aceste facilităţi nu au un plafon individual, cum se întâmpla cu contribuţiile la fondurile de pensii facultative şi primele de asigurare voluntară de sănătate sau serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, arată analiza Crowe România. Recomandarea companiei pentru angajatorii care doresc să acceseze această facilitate este să îşi revizuiască politicile de beneficii acordate salariaţilor cu documentarea corespunzătoare, în timp ce pentru titulari alegerea între CEI-S şi CEI-D trebuie corelată cu situaţia fiscală proprie, momentul accesului la bani şi costurile administratorului. De asemenea, la accesarea facilităţilor fiscale, deşi sunt un beneficiu atractiv, trebuie luat în considerare şi faptul că nu avem garanţia unui randament sigur, portofoliul rămânând expus riscurilor specifice instrumentelor în care sunt investiţi banii, ca orice alte instrumente disponibile pe piaţa de capital.