Oportunităţi şi riscuri pentru independenţa energetică a ţării noastre

Miscellanea / 16 mai

Mihai Drăghici, Director, Consultanţă, EY România

Mihai Drăghici, Director, Consultanţă, EY România

Actualul cadru geopolitic a forţat ţările europene să îşi redefinească relaţiile energetice şi să iniţieze măsuri rapide pentru a deveni independente din punct de vedere energetic, conform unui comunicat remis redacţiei. În ultimii zece ani, Europa s-a bazat în mare măsură pe petrolul şi gazele ruseşti, în special ţări precum Germania sau Italia, însă acest lucru este pe cale să se schimbe. După apariţia conflictului dintre Rusia şi Ucraina, discursul politic s-a concentrat pe modul în care Europa trebuie să întrerupă imediat importurile de gaze din Rusia şi să se orienteze către alte surse. Prin urmare, Europa trebuie să găsească o soluţie rapidă pentru a obţine independenţa energetică, însă drumul către acest obiectiv este plin atât de provocări, cât şi de oportunităţi.

Tranziţia întârziată: soluţii pe termen scurt care ameninţă obiectivele pe termen lung

Potrivit sursei citate, statutul geopolitic actual a deschis uşile către oportunităţi, dar soluţiile pe termen scurt ar putea reprezenta paşi înapoi în ceea ce priveşte realizarea decarbonării şi a dezvoltării durabile. Astfel, mai multe ţări au luat în considerare redeschiderea minelor de cărbune sau creşterea capacităţilor de producţie ale acestora, în ciuda angajamentelor de reducere a emisiilor de GES. Din cauza temerilor legate de securitatea energetică, CE Oltenia urmează să îşi mărească capacitatea de producţie pentru anul 2022. Cu toate acestea, de la începutul anului, CE Oltenia a depus proiecte din Fondul de Modernizare în valoare de 895 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei electrice, inclusiv pentru proiecte regenerabile.

În plus, riscurile generate de conflictul actual sunt amplificate de utilizarea cu întârziere a combustibilului de tranziţie din Marea Neagră. Proiectul Neptun Deep este în prezent suspendat, în aşteptarea modificărilor la legea offshore. Până în prezent, proiectul de modificare a legii offshore a fost depus, în aprilie 2022, la Parlament, fiind susţinut de coaliţia de guvernare. În cel mai optimist scenariu, România ar putea începe să extragă gaze naturale din Marea Neagră în 2026. Până atunci, lipsa investiţiilor în producţia de gaze naturale va creşte dependenţa de importuri şi, în consecinţă, va avea un impact asupra parcursului ţării către independenţa energetică.

Creşterea preţurilor

În timp ce Europa se concentrează pe punerea în aplicare a unor măsuri pe termen lung, pentru a obţine independenţa energetică, pe termen scurt preţurile vor rămâne ridicate şi volatile, provocând presiuni inflaţioniste şi alte efecte economice secundare. Întrucât în multe state asistăm la o creştere rapidă a preţurilor la combustibili şi energie, guvernele vor juca un rol imens în protejarea consumatorilor şi în accelerarea tranziţiei către o piaţă energetică mai ecologică şi mai independentă.

Oportunităţi importante care trebuie explorate în redefinirea sectorului energetic european

Cea mai mare oportunitate este accelerarea tranziţiei către energia curată, iar creşterea producţiei de energie electrică din surse regenerabile va aduce aşteptări precum reducerea atât a utilizării combustibililor fosili, cât şi a preţurilor pe piaţa energiei. Pentru a atinge aceste obiective, guvernele naţionale şi Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe finanţarea energiei regenerabile, a eficienţei energetice şi a noilor tehnologii.

Potenţialul României de producere a energiei electrice cu emisii reduse de carbon

În contextul situaţiei politice şi economice actuale, România se află într-o poziţie unică, având Marea Neagră ca un avantaj major, care poate accelera procesul de trecere la energia regenerabilă. Marea Neagră are un potenţial masiv de generare a energiei eoliene - potrivit unui studiu publicat de Banca Mondială, România poate înfiinţa parcuri eoliene cu o capacitate de până la 72.000 MW.

Atât energia eoliană offshore şi onshore, cât şi energia solară au o importanţă strategică pentru sistemul energetic al României: până în 2030, ca parte a Planului naţional pentru energie şi climă, România îşi propune să implementeze o capacitate suplimentară de energie eoliană de 2.302 MW şi o capacitate de energie solară de 3.692 MW, subliniază sursa citată.

Energia hidroelectrică joacă, de asemenea, un rol foarte important în mixul energetic al României, reprezentând aproximativ 30 % din mixul naţional de generare a energiei electrice. Pe termen lung, modernizarea centralelor electrice existente ar asigura o pondere constantă a producţiei provenite din surse regenerabile. Având în vedere că o parte importantă a activelor de producere a energiei hidroelectrice se apropie de sfârşitul primului ciclu de viaţă, este necesar să se implementeze un program complex de renovare, pentru ca energia hidroelectrică să rămână un pilon central pentru producţia naţională de energie electrică.

Energia nucleară a primit o atenţie sporită în lumina taxonomiei ecologice a UE, fiind etichetată drept energie durabilă de către Comisia Europeană. Fie că este un pas intermediar al tranziţiei verzi sau nu, energia nucleară este cu siguranţă pe agenda României. Având în vedere că Nuclearelectrica deţine în mod constant o cotă de aproape 20% în mixul de producţie de energie electrică, renovarea Unităţii 1 a centralei nucleare de la Cernavodă până în 2030, precum şi construcţia viitoarelor unităţi nucleare 3 şi 4 arată că energia nucleară reprezintă în continuare o oportunitate solidă de diversificare şi, eventual, de obţinere a independenţei energetice.

În plus, construcţia unui reactor nuclear modular de mici dimensiuni (SMR) în România, care urmează să fie finalizată până în 2030, este o dovadă a faptului că energia nucleară este aici pentru a rămâne în cadrul sistemului energetic naţional.

Tehnologii noi

La nivel european, conectivitatea reţelelor electrice este un subiect important, cu obiective precise: un obiectiv de cel puţin 15% de interconectivitate până în 2030. Pentru România, obiectivul este stabilit la cel puţin 15,4%. Prin măsurile şi politicile definite în vederea dezvoltării infrastructurii electrice, România poate juca un rol important în arhitectura europeană prin dezvoltarea reţelelor inteligente, devenind un facilitator important. Contorizarea inteligentă reprezintă o măsură importantă, cu mult potenţial în ceea ce priveşte atingerea unui nivel mai ridicat de eficienţă energetică, ca punct de plecare pentru strategia de digitalizare, în beneficiul întregului ecosistem energetic.

În drumul către o Europă verde, cea mai recentă soluţie de ultimă instanţă care a primit atenţie în ultimii ani şi a devenit mai relevantă în contextul situaţiei actuale este crearea de centrale electrice ecologice pe bază de hidrogen.

În ceea ce priveşte subiectul hidrogenului, studiile bazate pe propunerile din pachetul Fit for 55 privind utilizarea hidrogenului curat în industrie şi transporturi arată că, până în 2030, în România va trebui să fie instalată o capacitate de electroliză între 1.470 MW şi 2.350 MW. Atunci când se ia în considerare principiul adiţionalităţii, acest lucru va necesita între 3 GW şi 4,5 GW de noi surse regenerabile de energie care să fie instalate pe lângă capacităţile incluse în actualul Plan naţional pentru energie şi climă.

Nu în ultimul rând, soluţiile bine stabilite de stocare a energiei electrice, cum ar fi bateriile, vor reprezenta, de asemenea, un pilon important pentru asigurarea stabilităţii reţelei în contextul tranziţiei energetice.

Programele de finanţare ale UE

Având în vedere conflictul actual din regiune, UE a lansat RepowerEU, un nou program care subliniază necesitatea de a acţiona pentru o energie mai accesibilă, mai sigură şi mai durabilă. Acţiuni urgente în ceea ce priveşte tendinţele inflaţioniste, stocarea gazului pentru asigurarea consumului din iarna viitoare şi măsuri imediate de reducere a dependenţei de gazul rusesc, cum ar fi accelerarea permiselor pentru energiile regenerabile sau creşterea panourilor solare, a pompelor de căldură şi a economiilor de energie se numără printre acţiunile avute în vedere în cadrul acestui nou cadru energetic, subliniază sursa citată.

Acestea sunt susţinute, desigur, atât de agenda Green Deal, precum şi de fondurile UE disponibile pentru tranziţia verde, inclusiv RRF, care a inclus 1,62 miliarde de euro alocate în cadrul componentei Energie, pentru investiţii în capacităţi de producţie şi stocare a energiei eoliene şi solare, capacităţi de producţie de hidrogen verde, cogenerare, investiţii în întregul lanţ valoric al bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice, dar şi pentru asigurarea eficienţei energetice în sectorul industrial.

De asemenea, 15 miliarde de euro pot fi accesate prin intermediul Fondului de modernizare în perioada 2022-2034, în cadrul a 8 programe-cheie care vizează investiţii în surse regenerabile, infrastructură energetică, centrale electrice pe bază de gaz, energie nucleară, cogenerare, eficienţă energetică şi biocombustibili.

EY Energy FiT - platforma care identifică oportunităţile de finanţare din partea UE pentru proiectele legate de energie avute în vedere de investitori

EY România a dezvoltat platforma EY Energy FiT ("Finanţarea Tranziţiei") având în vedere importanţa strategică a investiţiilor în sectorul energetic şi diversitatea şi complexitatea programelor care vor asigura finanţarea acestui domeniu. EY Energy FiT este o platformă online care îşi propune să ajute companiile locale să identifice oportunităţile de finanţare din partea UE pentru proiectele lor legate de energie.

Luând în considerare urgenţa continuă a dezvoltării sectorului energetic, EY România consideră că toţi investitorii ar trebui să beneficieze de acces la cele mai bune îndrumări şi informaţii şi oferă o abordare simplă şi intuitivă cu privire la modul în care companiile pot beneficia de fondurile UE şi pot afla mai multe despre importanţa tranziţiei energetice. Soluţia este orientată către organizaţiile care doresc să îşi transforme în realitate proiectele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de energie regenerabilă sau de eficienţă energetică, se menţionează în comunicat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

01 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9461
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7286
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9311
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7088
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.0029

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro