Opoziţia conservatoare din Polonia a depus marţi în parlament o moţiune de cenzură împotriva guvernului condus de premierul liberal Donald Tusk, acuzându-l de provocarea unui haos instituţional, în special în contextul crizei din jurul Tribunalului Constituţional, iniţiativa are însă şanse foarte mici să fie adoptată, întrucât susţinătorii săi nu dispun de voturile necesare, relatează agenţia EFE.
Moţiunea, care urmează să fie supusă votului marţi sau miercuri, a fost iniţiată de grupul parlamentar Dezvoltare Plus, condus de fostul premier conservator Mateusz Morawiecki. Acesta consideră că „Polonia se confruntă cu cea mai gravă criză constituţională din ultimii ani” şi susţine că situaţia poate fi rezolvată doar „prin înlăturarea de la putere a celor responsabili pentru acest haos, apoi tragerea lor răspundere şi pedepsirea lor conform legii”, conform surselor.
În Polonia, procedura este cunoscută drept moţiune de cenzură constructivă, ceea ce înseamnă că parlamentul trebuie să retragă încrederea acordată guvernului şi, simultan, să propună un candidat alternativ pentru funcţia de prim-ministru. Iniţiatorii l-au nominalizat pentru acest post pe Marek Jurek, fost preşedinte al camerei inferioare a legislativului, potrivit publicaţiilor.
Moţiunea beneficiază de sprijinul celor 40 de parlamentari ai grupului Dezvoltare Plus, desprins din partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) şi prezentat drept o alternativă mai moderată la acesta, precum şi de susţinerea unor deputaţi independenţi şi din formaţiuni mai mici. În schimb, coaliţia condusă de Donald Tusk deţine o majoritate de 248 de mandate din totalul de 460, ceea ce face improbabilă adoptarea moţiunii, conform surselor.
Demersul opoziţiei vizează în principal conflictul dintre guvernul Tusk şi tabăra conservatoare, susţinută de preşedintele Karol Nawrocki, pentru controlul asupra Tribunalului Constituţional. Disputa are rădăcini în anul 2015, la finalul precedentei guvernări a lui Tusk, când acesta a încercat să numească mai mulţi judecători la tribunal. După preluarea puterii, partidul PiS a respins acele numiri şi a instalat propriii judecători, promovând totodată reforme judiciare care au provocat conflicte cu Comisia Europeană, potrivit publicaţiilor.
După ce PiS a pierdut alegerile din 2023, majoritatea parlamentară formată în jurul lui Tusk a ales opt noi judecători la Tribunalul Constituţional. Preşedintele Nawrocki a refuzat însă să primească jurământul a cinci dintre aceştia, alimentând conflictul instituţional, conform surselor.
Criza s-a agravat pe 30 octombrie, când poliţia a izolat sediul Tribunalului Constituţional, împiedicându-i pe preşedintele instituţiei, Bogdan Swieczkowski, şi pe vicepreşedintele Bartolmiej Sochanski să intre în clădire. Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska, a cărei numire nu fusese acceptată de Nawrocki, s-a proclamat atunci preşedintă interimară a tribunalului şi a anunţat suspendarea celor doi oficiali. Guvernul liberal a descris acţiunea drept o măsură de restabilire a statului de drept, în timp ce opoziţia conservatoare a calificat-o drept o lovitură de stat, potrivit publicaţiilor.
Intervenţia poliţiei a coincis cu plecarea preşedintelui Nawrocki într-o vizită în Senegal. Acesta şi-a întors avionul din drum, iar după revenirea la Varşovia s-a deplasat la sediul tribunalului, unde a fost întâmpinat de susţinători ai PiS şi a forţat intrarea în clădire, conform surselor.
De atunci, simpatizanţi ai dreptei şi extremei drepte protestează permanent într-o tabără instalată în faţa sediului Tribunalului Constituţional. Zona este în continuare supravegheată de un important dispozitiv al poliţiei, potrivit publicaţiilor.
























































Opinia Cititorului