PACTUL VERDE EUROPEAN:Eliminarea risipei de ambalaje, stimularea reutilizării şi a reciclării

V.G.
Internaţional / 2 decembrie 2022

Eliminarea risipei de ambalaje, stimularea reutilizării şi a reciclării

Comisia propune noi norme la nivelul UE privind ambalajele, pentru a combate această sursă, în permanentă creştere, de deşeuri, precum şi frustrarea consumatorilor, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Conform sursei citate, în medie, fiecare european generează anual aproape 180 kg de deşeuri de ambalaje. Ambalajele sunt unul dintre principalele produse care utilizează materiale prime virgine, întrucât 40 % din materialele plastice şi 50 % din hârtia utilizată în UE sunt destinate ambalajelor. Dacă nu se vor lua măsuri, UE ar urma să înregistreze o creştere suplimentară cu 19 % a deşeurilor de ambalaje până în 2030, iar pentru deşeurile de ambalaje din plastic - chiar o creştere de 46 %.

Noile norme au scopul de a pune capăt acestei tendinţe. Pentru consumatori, normele vor asigura opţiuni de ambalare reutilizabile, vor elimina ambalajele superflue, vor limita excesul de ambalare şi vor furniza etichete clare în sprijinul unei reciclări corecte. Pentru industrie, normele vor crea noi oportunităţi de afaceri, în special pentru întreprinderile mai mici, vor reduce nevoia de materiale prime virgine, sporind capacitatea de reciclare a Europei şi reducând dependenţa Europei de resursele primare şi de furnizorii externi. Acestea vor plasa sectorul ambalajelor pe calea cea bună pentru a putea atinge neutralitatea climatică până în 2050.

De asemenea, Comisia aduce clarificări consumatorilor şi industriei cu privire la materialele plastice de origine biologică, compostabile şi biodegradabile: prin stabilirea aplicaţiilor pentru care astfel de materiale plastice sunt cu adevărat avantajoase pentru mediu şi a modului în care materialele respective ar trebui proiectate, eliminate şi reciclate.

Propunerile constituie elemente-cheie ale Planului de acţiune pentru economia circulară din cadrul Pactului verde european şi ale obiectivului fixat de acesta de a face ca produsele sustenabile să devină norma. Propunerile răspund, de asemenea, cererilor specifice ale europenilor, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei.

Prevenirea generării de deşeuri de ambalaje, stimularea reutilizării şi a reîncărcării, precum şi asigurarea posibilităţii ca toate ambalajele să devină reciclabile până în 2030

Propunerea de revizuire a legislaţiei UE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje are trei obiective principale. În primul rând, prevenirea generării de deşeuri de ambalaje: reducerea cantităţii acestora, impunerea unor restricţii privind ambalajele superflue şi promovarea soluţiilor de ambalare reutilizabile şi reîncărcabile. În al doilea rând, stimularea reciclării de înaltă calitate ("în circuit închis"): oferirea posibilităţii ca toate ambalajele de pe piaţa UE să devină reciclabile într-un mod viabil din punct de vedere economic până în 2030. Şi, în cele din urmă, reducerea nevoii de resurse naturale primare şi crearea unei pieţe funcţionale pentru materiile prime secundare, sporind utilizarea materialelor plastice reciclate în ambalaje prin intermediul unor obiective obligatorii.

-Obiectivul principal este de a reduce deşeurile de ambalaje cu 15 % pe cap de locuitor până în 2040 în fiecare stat membru, comparativ cu situaţia din 2018. Acest lucru ar duce la o scădere globală a deşeurilor în UE de circa 37 %, în comparaţie cu scenariul în care nu s-ar modifica legislaţia. Aceasta se va întâmpla atât graţie reutilizării, cât şi graţie reciclării.

-Pentru a încuraja reutilizarea sau reîncărcarea ambalajelor, care a scăzut brusc în ultimii 20 de ani, întreprinderile vor trebui să le ofere consumatorilor un anumit procent din produsele lor în ambalaje reutilizabile sau reîncărcabile, de exemplu băuturi şi mâncăruri la pachet sau livrări de produse prin comerţul electronic. De asemenea, va exista o anumită standardizare a formatelor ambalajelor şi o etichetare clară a ambalajelor reutilizabile.

-Pentru a remedia tranşant problema ambalajelor superflue, anumite forme de ambalare vor fi interzise, de exemplu ambalajele de unică folosinţă pentru alimente şi băuturi atunci când sunt consumate în restaurante şi cafenele, ambalajele de unică folosinţă pentru fructe şi legume, sticlele de şampon în miniatură, precum şi alte ambalaje în miniatură din hoteluri.

-Multe măsuri au scopul de a face ca ambalajele să devină complet reciclabile până în 2030. Printre măsurile respective se numără stabilirea unor criterii de proiectare pentru ambalaje; crearea unor sisteme-depozit obligatorii pentru sticlele din plastic şi dozele din aluminiu, precum şi clarificarea tipurilor de ambalaje - foarte limitate ca număr - care trebuie să fie compostabile, astfel încât consumatorii să le poată arunca în deşeurile biologice.

-Vor exista, de asemenea, rate obligatorii de conţinut reciclat pe care producătorii trebuie să le includă în noile ambalaje din plastic. Acest lucru va contribui la transformarea plasticului reciclat într-o materie primă valoroasă - după cum o arată deja exemplul sticlelor PET în contextul Directivei privind materialele plastice de unică folosinţă.

Propunerea va disipa orice confuzie cu privire la sortarea ambalajelor în coşurile de reciclare. Fiecare ambalaj va purta o etichetă care să indice din ce material este fabricat şi în ce flux de deşeuri ar trebui să fie plasat. Containerele de colectare a deşeurilor vor purta aceleaşi etichete. Aceleaşi simboluri vor fi utilizate peste tot în UE.

Până în 2030, măsurile propuse ar urma să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de ambalaje la 43 de milioane de tone, comparativ cu 66 de milioane dacă legislaţia nu ar fi modificată - această reducere fiind echivalentă cu emisiile anuale ale Croaţiei. Utilizarea apei s-ar reduce cu 1,1 milioane m3. Costurile prejudiciilor aduse mediului pentru economie şi societate ar fi reduse cu 6,4 miliarde EUR faţă de scenariul de referinţă pentru 2030.

Industriile ambalajelor de unică folosinţă vor trebui să investească într-o tranziţie, însă impactul global asupra economiei şi a creării de locuri de muncă în UE este pozitiv. Se preconizează că numai stimularea reutilizării va duce la crearea a peste 600 000 de locuri de muncă în sectorul reutilizării până în 2030, multe dintre acestea urmând a fi create în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii locale. Aşteptăm să vedem multe inovări în soluţiile de ambalare, astfel încât reducerea, reutilizarea şi reciclarea să devină accesibile. De asemenea, se preconizează că măsurile vor permite economisirea de bani: fiecare european ar putea economisi aproape 100 EUR pe an, dacă întreprinderile transferă aceste economii în beneficiul consumatorilor.

Utilizarea şi producţia de materiale plastice biologice, biodegradabile şi compostabile a crescut constant. Trebuie îndeplinite o serie de condiţii pentru ca aceste materiale plastice să aibă un impact pozitiv asupra mediului, în caz contrar ar agrava fenomene precum poluarea cu materiale plastice, schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii.

Noul cadru al Comisiei clarifică modul în care aceste materiale plastice pot face parte dintr-un viitor durabil.

Biomasa utilizată pentru a produce materiale plastice de origine biologică trebuie să fie obţinută în mod sustenabil, fără a aduce prejudicii mediului şi cu respectarea principiului "utilizării în cascadă a biomasei": producătorii ar trebui să acorde prioritate utilizării deşeurilor şi subproduselor organice ca materii prime. În plus, pentru a combate dezinformarea ecologică şi pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor, producătorii trebuie să evite afirmaţiile generice privind produsele din plastic, cum ar fi "bioplastice" şi "de origine biologică". Atunci când comunică cu privire la conţinutul de origine biologică, producătorii ar trebui să se refere la ponderea exactă şi măsurabilă a conţinutului de origine biologică din produs (de exemplu: "produsul are un conţinut de 50 % de materiale plastice de origine biologică").

Materialele plastice biodegradabile trebuie abordate cu precauţie. Ele se înscriu într-un viitor durabil, dar trebuie să fie canalizate către aplicaţii specifice în care beneficiile lor pentru mediu şi valoarea lor pentru economia circulară să fie dovedite. Materialele plastice biodegradabile nu ar trebui în niciun caz să fie considerate ca o permisiune pentru eliminarea de deşeuri. De asemenea, pe etichetele lor trebuie să se precizeze în cât timp, în ce circumstanţe şi în ce mediu se vor biodegrada. Produsele care prezintă un risc ridicat de a fi aruncate, inclusiv cele care intră sub incidenţa Directivei privind materialele plastice de unică folosinţă, nu pot fi definite sau etichetate ca fiind biodegradabile.

Materialele plastice compostabile la nivel industrial ar trebui utilizate numai în situaţiile în care aduc beneficii pentru mediu, nu afectează în mod negativ calitatea compostului şi atunci când există un sistem adecvat de colectare şi tratare a deşeurilor biologice. Ambalajele compostabile la nivel industrial vor fi permise numai pentru pliculeţele de ceai, capsulele de cafea, autocolantele pentru fructe şi legume şi pungile din plastic foarte subţiri. Trebuie să se specifice întotdeauna că produsele sunt certificate pentru compostare industrială, în conformitate cu standardele UE.

Propunerea privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje va fi examinată acum de Parlamentul European şi de Consiliu, în cadrul procedurii legislative ordinare.

Cadrul de politică privind materialele plastice biologice, biodegradabile şi compostabile va orienta activitatea viitoare a UE în acest domeniu, de exemplu cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru produsele durabile, programele de finanţare şi discuţiile internaţionale. Comisia încurajează cetăţenii, autorităţile publice şi întreprinderile să utilizeze acest cadru în deciziile lor în materie de politică, de investiţii sau de achiziţie, se arată în comunicat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro