PALMED: Unităţile medicale private au un rol decisiv în prevenirea şi tratarea afecţiunilor

G.D.
Miscellanea / 8 decembrie 2022

Unităţile medicale private au un rol decisiv în prevenirea şi tratarea afecţiunilor

7 din 10 români care solicită un serviciu medical într-o unitate privată au nevoie de o consultaţie în regim ambulatoriu, în timp ce 20% dintre pacienţi accesează servicii de imagistică medicală, conform unui comunicat remis redacţiei. Este una dintre concluziile studiului "Impactul economic al segmentului de sănătate privat din România", realizat de EY România, la solicitarea Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private - PALMED, care argumentează rolul decisiv pe care îl au unităţile medicale private, în prevenirea şi tratarea afecţiunilor, cu numeroase consecinţe atât din punct de vedere social, cât şi economic.

"Agenda de dezvoltare durabilă pune un mare accent pe colaborarea dintre autorităţile statului, societatea civilă şi mediul privat. Şi acest eveniment răspunde acestui deziderat. În domeniul sănătăţii, această colaborare trebuie să ia forma contribuţiei eficiente a tuturor furnizorilor de servicii, fie că sunt publici, fie că sunt privaţi, la acoperirea universală cu servicii medicale. De multe ori, sectorul privat este văzut chiar ca o soluţie la unele probleme ale sistemului public, legate de finanţare, de trendul demografic, de contextul tensionat şi de crizele multiple ale sistemului de sănătate cu care ne confruntăm. În plus, recent, am constatat că transformarea digitală ne oferă noi oportunităţi. Să recunoaştem că sectorul privat beneficiază de o capacitate de absorbire mai bună a noilor tehnologii şi de adaptare la progres, de care trebuie să profităm. Sectorul privat trebuie privit ca o sursă importantă de îngrijire în cadrul sistemului de sănătate", a afirmat în cadrul evenimentului, Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit sursei citate, ratele mortalităţii evitabile prin prevenire şi prin cauze tratabile au scăzut cu 9,4%, respectiv 8,4% pe parcursul ultimilor 6 ani, pe fondul creşterii veniturilor populaţiei, a accesului la educaţie, dar şi a campaniilor de informare. Dezvoltarea sectorului privat, prioritar îndreptat spre componenta preventivă, a avut o contribuţie semnificativă. O noutate a ultimului an este faptul că, din totalul consultaţiilor realizate în regim privat, 0,5% au fost realizate prin telemedicină. În medie, în 2021, un pacient care a ajuns într-o unitate medicală privată a efectuat 1,5 consultaţii şi peste patru analize de laborator. "Pentru Ministerul de Finanţe va fi o sarcină destul de importantă pentru că va trebui să ia în calcul o suprapunere a fondurilor. Mai exact, fondurile pentru prevenire să se suprapună cu fondurile de terapie, care să nu scadă. Ele vor scădea în timp, după ce acţiunile de tip preventiv încep să intre în funcţiune. Asta a fost frica fiecărei guvernări - că nu sunt suficienţi bani. Dacă nu îi punem, nu vor fi niciodată suficienţi. Odată şi odată trebuie să se rupă această pisică şi să rezolvi problema. Încă un lucru care trebuie făcut este introducerea bugetului multianual, pentru că asta ar rezolva foarte multe probleme, inclusiv la nivelul sistemului privat", a susţinut Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, Preşedinte al Comisiei de Sănătate din Senatul României, în cadrul evenimentului.

În ceea ce priveşte datele economice, România rămâne printre ţările europene cu cea mai scăzută pondere a cheltuielilor de sănătate din PIB, ceea ce face ca sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate să fie în pericol. Alocăm 6,3% din PIB pentru sănătate, Luxemburg fiind singura ţară europeană cu o pondere din PIB mai scăzută, de 5,8. La polul opus, este Germania, cu 12,8% din PIB, urmată de Franţa, cu 12,2%. Un procent similar României este alocat de Polonia, 6,5%. "Foarte probabil, în ultimii doi ani de zile, dacă nu aţi fi existat (n.r. segmentul de sănătate privat), nu am fi făcut faţă, capacitatea de rezilienţă a sistemului public mai lasă de dorit. Un alt aspect la care trebuie să răspund eu este că sunt un fan al unităţilor acreditate, fără formă de proprietate. Din moment ce cineva întruneşte condiţiile să îşi facă treaba, trebuie să creăm condiţiile să şi-o poată face. Şi trebuie să avem curajul ca, în cazul în care cineva nu îşi face treaba, atunci să îi abordăm activitatea în funcţie de calitatea actului pe care îl desfăşoară. Să pregătim legislaţia în aşa fel încât, după alegerile din 2024, când vom avea trei ani de zile fără alegeri, să putem construi. Sunt create condiţiile teoretice, sper să fim capabili să ajungem în acea clipă, dar nu putem menţine această stare la nesfârşit", a declarat Dr. Laszlo Attila, Secretar Comisia pentru Sănătate din cadrul Senatului României.

Aproximativ 80% din cheltuielile pentru sănătate provin din surse publice. Segmentul privat finanţează în proporţie de 20% sistemul de sănătate, prin plăţi directe ale populaţiei, abonamente medicale şi asigurări voluntare. "Fondul Naţional al Asigurărilor Sociale de Sănătate nu face distincţie atunci când încheie contractele de servicii medicale, în funcţie de forma de proprietate a furnizorilor. În afară de spitalele publice, practic, toţi furnizorii cu care noi intrăm în relaţie contractuală sunt privaţi. Medicina de familie, iată, şi-a recăpătat statutul de liber profesionist, finanţată integral din fonduri publice, asistenţa stomatologică, de asemenea, asistenţa farmaceutică, de asemenea, furnizorii de îngrijiri la domiciliu. Deci, practic, atunci când dorim să asigurăm calitate serviciilor medicale pentru asiguraţii noştri ne îndreptăm către acei furnizori care sunt cu cele mai performante servicii, cu un grad ridicat de confort şi servicii de calitate pentru asiguraţii noştri", a declarat Conf. univ. dr. Adela Cojan, Preşedinte interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Piaţa serviciilor stomatologice este finanţată de segmentul public de sănătate într-o proporţie de doar 5%, comparativ cu media europeană, respectiv 31%. Media consultaţiilor stomatologice este de 0,3 în România, comparativ cu media UE de 0,9. După noi, Cipru, cu 0,11. La polul opus se află Olanda, cu 2,5. "Nu e un secret faptul că pandemia a adus foarte mulţi pacienţi în zona de privat şi asta nu e rău deloc. A arătat faptul că sistemul de sănătate poate să facă faţă unor solicitări deosebite. Ca urmare a acestor provocări, sistemul de sănătate şi-a verificat potenţialul şi am ajuns la unele concluzii mai plăcute sau mai puţin plăcute. Cred că e necesar ca finanţarea per pacient să fie reală, pe tot sistemul de sănătate. Ştiam de problemele din serviciile de asistenţă stomatologică. Aceste probleme ar trebui subliniate cu roşu şi trimise cam peste tot unde există decizie în acest sens. Problema sistemului de asigurări de sănătate este legată în primul şi în primul rând de finanţare şi în al doilea rând, de a aduce serviciile mai aproape de pacient. Cred că putem face lucrul acesta împreună", a afirmat Dr. Florian Bodog, membru al Comisiei pentru Sănătate din cadrul Senatului României.

Pe fondul dezvoltării accelerate a pieţei serviciilor medicale, piaţa abonamentelor medicale a înregistrat creşteri semnificative în ultimii ani, cu o cotă de piaţă de 4,1% din piaţa serviciilor private de sănătate. Cea mai mare parte a abonamentelor medicale este suportată de către angajator, ca beneficiu extra-salarial, subliniază sursa citată.

Cu peste 56.000 de unităţi medicale, segmentul privat contribuie decisiv la dezvoltarea infrastructurii medicale, prin înfiinţarea şi extinderea unor unităţi. "Ca strategie, ar trebui ca în următorii opt ani să discutăm ce trebuie să primească pacientul, necontând forma de proprietate. Principiul ar trebui să fie legat de pacient. Dacă luăm în considerare că privatul poate să aducă ceva la care statul nu are acces acum, adică 30-40% din inovaţie nu se află în sistemul public pentru că nu avem banii necesari, primul lucru este dezvoltarea predictibilă pe domenii care nu sunt acoperite de stat", a declarat Dr. Levente Vass, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, studiul argumentează faptul că s-au realizat investiţii importante în echipamente medicale achiziţionate cu preponderenţă în centre de imagistică medicală, laboratoare şi cabinete stomatologice. Aşa se face că investiţiile în segmentul privat de sănătate s-au dublat în ultimii 10 ani, ajungând să reprezinte 0,2% din PIB. Cifra de afaceri generată de piaţa serviciilor private de sănătate reprezintă 0,7% din cifra de afaceri generată la nivel naţional.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private din România - PALMED, prin vocea preşedintelui Cristian Hotoboc, se arată disponibil pentru un dialog constant, constructiv şi fundamentat pe principii corecte şi argumentate, care să ofere coerenţă, sustenabilitate şi predictibilitate în politicile din sistemul de sănătate din România, necesităţi derivate atât dintr-o analiză temeinică a datelor oferite de studiul prezentat, cât şi din realitatea cu care ne confruntăm la interacţiunea cu sistemul sanitar, în calitate de pacienţi, independent de forma de proprietate a unităţii medicale, obiectivul tuturor factorilor implicaţi fiind un acces nemijlocit, rapid şi eficient la serviciile medicale necesare, se menţionează în comunicat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro