PayWell 2026: Ritmul creşterilor salariale în companiile private continuă să încetinească

Companiile private din România participante la studiul PayWell estimează o creştere medie de 5,65% a salariilor de bază în anul 2027, după majorări de 6,67% în 2026 şi de 7,47% în 2025, potrivit unui raport realizat de PwC remis redacţiei. Datele indică o temperare continuă a ritmului de creştere a veniturilor salariale, pe fondul unui context economic dificil. Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,7% pe seria brută în primul semestru din 2026 faţă de perioada similară a anului trecut, iar în trimestrul al doilea economia a stagnat faţă de primele trei luni ale anului, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Deşi inflaţia a coborât în ultimele luni, nivelul mediu din ultimele 12 luni rămâne la 9,5% şi depăşeşte majorarea medie a salariilor de bază din acest an. Banca Naţională a României estimează că rata inflaţiei coboară la 6,1% la finalul acestui an şi la 3,4% la finalul anului 2027, prag sub nivelul creşterilor salariale anticipate de mediul privat.

Oana Munteanu, Director, Workforce Leader, PwC România, explică dinamica din piaţa forţei de muncă: „Încetinirea creşterilor salariale nu înseamnă că presiunile de pe piaţa muncii au dispărut, ci că ele îşi schimbă natura. Ritmul evoluţiilor salariale din ultimii ani nu este susţinut de creşterea productivităţii. România devine tot mai puţin competitivă din punct de vedere costuri ale forţei de muncă. Chiar dacă cererea de personal s-a temperat odată cu economia, presiunile demografice sunt structurale şi vor redeveni acute odată cu reluarea creşterii. Echilibrul poate fi restabilit în mod sustenabil numai prin creşterea nivelului de competenţe care poate susţine productivitatea şi competitivitatea pe termen lung, mai ales în contexul economiei bazate pe tehnologie”, transmite sursa citată.

Pe sectoare de activitate, cele mai mari creşteri ale salariului mediu de bază din 2026 aparţin centrelor de servicii şi serviciilor externalizate cu 8,19%, urmate de sectorul bancar cu 6,82%. Sectorul tehnologiei, lider al majorărilor în anul 2025, consemnează în acest an cea mai redusă creştere, de 2,88%, dar păstrează cel mai ridicat salariu mediu brut din cercetare, cu 21.744 de lei. Pentru anul 2027, companiile din tehnologie previzionează cel mai mare avans al salariului mediu, de 6,56%, urmate de retail cu 6,40%. Pe funcţii organizaţionale, cele mai mari majorări salariale din 2026 s-au înregistrat în IT (10,66%), juridic (9,47%) şi planificare strategică (9,20%), categorii care oferă şi cele mai mari remuneraţii din eşantion, informează compania.

Diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi provin din distribuţia pe categorii de plată. Femeile reprezintă 67% dintre angajaţii incluşi în cercetare şi 73% dintre salariaţii din sfertul cu cele mai mici venituri, în timp ce în sfertul cu cele mai mari salarii ponderea coboară la 58%. Decalajul agregat este mai pronunţat la nivelul salariilor mari, unde atinge 11,9% în favoarea bărbaţilor, şi coboară la 4,7% în cazul salariilor medii. Tendinţa rămâne descendentă faţă de anii trecuţi, când diferenţa pe segmentul veniturilor mari era de 14% în 2024 şi de 12,9% în 2025, în timp ce variaţiile pentru salariile medii şi mici sunt nesemnificative. Cele mai mari discrepanţe se menţin în sectoarele bancar şi tehnologic, deşi au scăzut faţă de anul 2025, pe când în industrie şi ospitalitate femeile primesc salarii egale sau uşor superioare bărbaţilor, conform datelor menţionate.

Nivelul veniturilor variază şi în raport cu vârsta, performanţa şi geografia. Salariaţii cu vârste între 26 şi 43 de ani obţin cele mai mari salarii, urmaţi de grupa 44-54 de ani, în timp ce debutanţii şi angajaţii de peste 55 de ani înregistrează valori mai mici. Personalul cu performanţe ridicate beneficiază de salarii cu 18% până la 27% mai mari comparativ cu restul colegilor. În profil teritorial, regiunea Bucureşti-Ilfov raportează cel mai mare salariu mediu brut, de 17.239 de lei, sumă aproape dublă faţă de Muntenia, cu circa 80% peste Moldova şi cu 52% peste Banat şi Transilvania, iar decalajele se manifestă mai pronunţat pe poziţiile de conducere, potrivit comunicatului de presă.

În structura pachetelor extrasalariale, zilele libere suplimentare conduc în preferinţele companiilor cu o pondere de 81%, urmate de tichetele de masă cu 78%, abonamentele medicale şi băuturile gratuite la birou. Faţă de anul 2025 a scăzut frecvenţa acordării tichetelor de masă, a decontării serviciilor turistice, a activităţilor culturale, a ochelarilor şi a abonamentelor sportive, însă a crescut ponderea facilităţilor pentru masaj la birou, echipamente tehnologice, sprijin extins pentru concediul de maternitate şi sesiuni de coaching. Cercetarea sintetizează informaţii furnizate de peste 140 de companii din şapte ramuri economice şi cuprinde peste 198.000 de salariaţi, alături de peste 1.400 de poziţii unice de lucru, transmite sursa citată.