PNADD: Noul guvern trebuie să schimbe modelul economic bazat pe deficite, datorii şi consum

Noul executiv are datoria să înceapă schimbarea modelului economic care a supraîndatorat România, în condiţiile în care administrarea dezechilibrelor prin majorări de taxe şi noi credite şi-a atins limitele, conform unei analize remise redacţiei de Pactul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă (PNADD).

Mandatul noului cabinet reprezintă un moment de cotitură pentru economia naţională, orientat către reducerea importurilor, scăderea presiunii datoriilor şi crearea de valoare adăugată reinvestită pe plan intern, conform analizei remise redacţiei. Succesul echipei guvernamentale nu se măsoară doar prin taxe colectate şi cheltuieli reduse, ci prin capacitatea economiei să producă mai mult, să genereze locuri de muncă productive şi să creeze prosperitate durabilă, menţionează sursa citată. România are nevoie de un cadru bazat pe producţie, procesare, investiţii şi exporturi competitive, iar continuarea finanţării consumului prin acumularea de pasive externe amplifică vulnerabilităţile structurale, transmite analiza remisă redacţiei.

Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică şi de Banca Naţională a României pentru primele opt luni ale anului 2026 evidenţiază presiuni externe accentuate, arată sursa menţionată. Deficitul comercial cu bunuri a urcat la 22,44 miliarde de euro, cu un avans de 307 milioane de euro, respectiv 1,4% faţă de intervalul corespunzător din 2025, în timp ce deficitul de cont curent s-a adâncit la 19,93 miliarde de euro, comparativ cu 18,98 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, conform analizei PNADD. În acelaşi interval, exporturile de bunuri au însumat 65,83 miliarde de euro, cu un avans de 4%, iar importurile de bunuri au atins 88,27 miliarde de euro, în creştere cu 3,4%, în timp ce balanţa serviciilor a consemnat un excedent de 9,34 miliarde de euro, pe fondul unor exporturi de 30,88 miliarde de euro şi al unor importuri de 21,53 miliarde de euro, notează analiza remisă redacţiei.

Datoria externă totală a României a însumat 238,08 miliarde de euro la 31 august 2026, nivel mai mare cu 7,45 miliarde de euro faţă de sfârşitul anului 2025, în timp ce investiţiile directe ale nerezidenţilor au scăzut abrupt la 2,12 miliarde de euro, faţă de 5,66 miliarde de euro în primele opt luni ale anului precedent, arată sursa citată. Reprezentanţii organizaţiei cer ca fiecare împrumut public major să primească o evaluare transparentă raportată la infrastructura realizată, capacitatea de producţie, locurile de muncă şi veniturile viitoare generate pentru buget, conform analizei remise redacţiei.

Organizaţia solicită o examinare minuţioasă a structurii importurilor, pe categorii de produse, cu scopul să se identifice domeniile în care investiţiile interne pot să reducă dependenţa externă şi să aducă valoare adăugată, transmite sursa menţionată. Economia nu poate şi nici nu este oportun să elimine integral schimburile internaţionale de tehnologie sau materii prime, însă autorităţile trebuie să valorifice resursele proprii şi să creeze industrii competitive pe pieţele externe, notează analiza remisă redacţiei. Obiectivul central urmărit presupune importul mărfurilor ce nu pot fi realizate competitiv pe plan intern, producţia eficientă a bunurilor necesare consumului şi livrarea la export a produselor cu valoare adăugată mare, arată sursa citată.

Politica guvernamentală trebuie să ofere stabilitate şi predictibilitate mediului de afaceri, astfel încât companiile româneşti şi internaţionale să găsească avantaje reale atunci când investesc, produc şi reinvestesc profitul în ţară, conform analizei PNADD. Capitalul privat transferat investitorilor străini nu este o pierdere nelegitimă, însă statul trebuie să stimuleze capitalul productiv şi să elimine abordările bazate pe confruntare între firmele locale şi cele externe, menţionează sursa citată.

Sectorul agricol şi industria alimentară reprezintă domenii strategice în care ţara poate să valorifice resursele disponibile şi să construiască lanţuri economice integrate, arată analiza remisă redacţiei. Pentru ca valoarea economică să rămână pe plan intern, sunt necesare plasamente masive în capacităţi de depozitare şi condiţionare a cerealelor, unităţi de procesare a cerealelor şi oleaginoaselor, unităţi de prelucrare a cărnii şi a laptelui, linii de procesare pentru fructe şi legume, infrastructură de irigaţii şi gestionare a apei, energie competitivă pentru ferme, cercetare genetică, digitalizare şi reţele logistice pentru export, conform sursei menţionate.

„De la câmp la raft, valoarea trebuie creată în cât mai mare măsură în România”, a afirmat Nicu Vasile Preşedintele Pactului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă, conform analizei remise redacţiei.