Politico: NATO analizează reducerea forţelor externe, pentru a prioritiza apărarea împotriva Rusiei

Aliaţii NATO analizează posibilitatea de a reduce efectivele pe care trebuie să le pregătească pentru misiuni de criză în afara Europei, astfel încât să acorde prioritate apărării continentului în cazul unei confruntări cu Rusia, relatează Politico, citat de Kyiv Post.

Potrivit publicaţiei, care citează patru diplomaţi NATO, propunerea ar elimina cerinţa ca statele membre să fie pregătite să susţină simultan un război major în Europa şi mai multe operaţiuni externe de amploare mai redusă. În schimb, aliaţii ar trebui să îşi planifice capacităţile pentru unul dintre aceste scenarii. Misiunile deja desfăşurate în Kosovo şi Irak nu ar fi afectate automat, conform sursei.

Discuţiile sunt într-o fază preliminară. Aliaţii urmăresc să stabilească orientările politice până în februarie 2027, înainte de definirea noilor obiective privind capabilităţile militare, prevăzute pentru 2029, potrivit publicaţiei.

Orientările politice ale NATO stabilesc numărul, amploarea şi tipurile de operaţiuni pe care alianţa trebuie să fie pregătită să le desfăşoare. Acestea influenţează ulterior obiectivele militare repartizate fiecărui stat membru şi investiţiile naţionale în echipamente, personal şi pregătire operaţională, conform sursei.

NATO consideră deja Rusia „cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii Aliaţilor”. După invazia rusă la scară largă în Ucraina, alianţa şi-a consolidat flancul estic, extinzând prezenţa militară multinaţională la nouă grupuri de luptă şi dezvoltând planuri regionale de apărare, cu forţe desemnate pentru protejarea anumitor state membre, potrivit publicaţiei.

Discuţiile privind priorităţile militare au loc în paralel cu elaborarea unor planuri care ar putea include atacuri în interiorul Rusiei, în cazul unei agresiuni împotriva teritoriului NATO, informează sursa citată.

Abordarea, dezvoltată sub comanda generalului Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, se bazează pe lecţiile războiului din Ucraina: pentru a opri o invazie, nu este suficientă blocarea înaintării trupelor, ci trebuie perturbat şi sistemul militar care le susţine, conform publicaţiei.

Printre posibilele ţinte se numără bazele militare, reţelele de aprovizionare şi instalaţiile industriale care contribuie la operaţiunile ruseşti. Planurile ar viza obiective situate de la aproximativ 150 de kilometri în spatele liniei frontului până la distanţe mult mai mari, potrivit sursei.

Forţele NATO ar urmări mai întâi să oprească un eventual atac, apoi să reducă posibilitatea Rusiei de a continua operaţiunile militare. În acest context, statele europene încearcă să îşi mărească stocurile de arme de precizie şi să dezvolte sisteme cu rază lungă de acţiune, inclusiv rachete de croazieră şi drone mai ieftine, conform publicaţiei.

Totuşi, existenţa planurilor militare nu garantează şi aprobarea lor politică. Analiştii citaţi în relatare au ridicat semne de întrebare cu privire la disponibilitatea liderilor europeni de a autoriza operaţiunile pe care comandanţii militari le-ar putea considera necesare, potrivit sursei.

În paralel, NATO pregăteşte măsuri pentru trimiterea mai rapidă a întăririlor în Letonia şi Estonia în cazul unui conflict cu Rusia, informează publicaţia menţionată.

Planurile prezentate în luna mai prevedeau alocarea unui corp de armată suplimentar pentru apărarea celor două state baltice, pe lângă un corp cu sediul în Polonia. Corpul germano-olandez cu baza la Munster ar urma să contribuie la structura de comandă a unui răspuns mai amplu, conform sursei.

Un corp de armată poate cuprinde, în mod obişnuit, între 40.000 şi 60.000 de militari, însă această cifră indică dimensiunea potenţială a formaţiunii, nu un efectiv confirmat pentru o desfăşurare concretă, potrivit publicaţiei.

Pregătirile urmăresc să reducă vulnerabilitatea strategică a statelor baltice, care dispun de un teritoriu relativ restrâns şi de puţin spaţiu pentru a rezista unei eventuale ofensive înainte de sosirea întăririlor, conform sursei.

Separat de planificarea NATO, guvernele europene testează scenarii pentru o posibilă desfăşurare de trupe în Ucraina după încheierea ostilităţilor, informează publicaţia menţionată.

Marea Britanie şi Franţa coordonează aproximativ 2.800 de militari din 11 ţări, participanţi la exerciţiul Koalicja, desfăşurat în perioada 9-22 noiembrie în sud-estul Poloniei, conform sursei.

Militarii exersează deplasarea trupelor şi echipamentelor peste graniţe, funcţionarea sub o comandă comună, protejarea unităţilor desfăşurate şi menţinerea aprovizionării, potrivit publicaţiei.

Forţa multinaţională este distinctă de NATO şi ar putea fi trimisă în Ucraina numai după încetarea luptelor şi la solicitarea autorităţilor ucrainene. Misiunea preconizată ar include instruirea militarilor ucraineni şi sprijinirea refacerii capacităţilor armatei, fără operaţiuni ofensive sau monitorizarea armistiţiului, conform sursei.