Praid, pe marginea prăpastiei: bomba ecologică ce ameninţă o întreagă regiune

Locuitorii din Praid trăiesc zilnic sub o ameninţare tăcută, dar devastatoare, o adevărată bombă cu ceas ce ar putea exploda oricând sub forma unui dezastru ecologic de proporţii, a avertizat, în cadrul Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, Deak Gyorgy, directorul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, citat de site-ul Szekelyhon.ro.

Potrivit expertului în protecţia mediului, situaţia este atât de gravă, încât orice discuţie despre dezvoltarea economică sau turistică a Praidului devine irelevantă în lipsa unei intervenţii urgente şi bine fundamentate pentru asigurarea siguranţei mediului şi a locuitorilor. Domnul Deak avertizează că lipsa unor sisteme de monitorizare integrate, absenţa prognozelor şi inacţiunea autorităţilor transformă localitatea într-un teritoriu vulnerabil, aflat la mâna hazardului. Comparând situaţia de la Praid cu dezastrul de la Ocnele Mari, unde mina de sare care s-a prăbuşit a fost la un pas de a genera o tragedie cu victime multiple, expertul subliniază că lecţia cea mai importantă a fost ignorată: fără intervenţii rapide şi bazate pe date reale, norocul devine singura barieră în faţa unei catastrofe.

Potrivit directorului INCDPM, în momentul de faţă soluţiile improvizate, precum sistemul de conducte ce încearcă să devieze pârâul Corund, nu fac decât să amâne inevitabilul. Starea avansată de degradare a minei Telegdy este considerată deja ireversibilă, iar şansele de salvare ale sanatoriului sunt acum sub 50%. Deak Gyorgy mai susţine că grav este şi faptul că instituţiile statului nu cooperează, nu oferă acces la date esenţiale şi ignoră propuneri de reconfigurare a infrastructurii, în ciuda avertismentelor clare. Totul pare suspendat într-o tăcere administrativă periculoasă, în care lipsa dialogului între experţi şi decidenţii politici alimentează riscul iminent. Iar dacă scenariul cel mai sumbru se adevereşte şi un milion de metri cubi de saramură scapă în mediu, dezastrul nu va fi limitat doar la Praid. Valul de poluare ar ajunge prin râurile Mureş şi Dunăre până în Ungaria, cu potenţial de contaminare a Mării Negre, afectând regiuni întregi şi ecosisteme fragile.

În acest context, Biro Barna Botond, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a afirmat la Băile Tuşnad că ceea ce se întâmplă nu poate fi etichetat simplu ca o „eroare tehnică”, ci o pierdere uriaşă de patrimoniu şi avere pentru statul român. Mina, odinioară sursă constantă de venit, a fost tratată ca o vacă de muls pe care statul a decis, iresponsabil, să o sacrifice, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, care a atras atenţia că în acest moment turismul din Praid este în colaps, iar statul, în loc să gestioneze proactiv criza, a eşuat lamentabil.

Comunicarea deficitară, lipsa unei viziuni integrate şi dependenţa economică aproape totală de salină şi de turism au transformat zona într-o monoeconomie extrem de vulnerabilă. Crizele succesive - pandemia şi acum riscurile geologice - au demonstrat că întreaga sursă de venit a regiunii se poate evapora într-o clipă. Lipsa consultărilor între experţi agravează totul. Într-o formulare amară, dar adevărată, Biro Barna Botond afirmă că „dacă doi jurişti au trei păreri, atunci doi experţi au zece” şi că acum este nevoie nu de opinii în exces, ci de asumare, de decizii clare, curajoase, bazate pe competenţă şi pe date concrete.

Praidul nu mai are timp de pierdut. Fie se acţionează imediat, fie întreaga comunitate rămâne captivă sub o ameninţare mută, dar mortală.