Prognoza ING pentru 2027: Creştere economică de 2,2% pentru România

Economia României ar putea să se majoreze cu 2,2% în 2027, după o contracţie de 0,5% estimată pentru 2026, potrivit raportului ”ING Global Outlook 2027”, publicat astăzi. Raportului mai arată că inflaţia medie va coborî de la 8,5% la 4,7%, însă reducerea dobânzilor depinde de evoluţia preţurilor la energie şi de stabilitatea cursului. În scenariul de bază al băncii, SUA cresc cu 2,3%, zona euro cu 1,2%, iar China cu 4,5%.

România intră în 2027 cu perspectiva unei reveniri economice, dar cu o inflaţie încă ridicată faţă de cea din regiune. ING estimează că PIB-ul va creşte cu 1,8% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2026, cu 2,5% în al doilea, cu 2,4% în al treilea şi cu 2,1% în ultimul. Pentru 2028, banca proiectează o creştere de 2,4%. În 2027, România ar avansa într-un ritm apropiat de Cehia (2,1%) şi Bulgaria (2,3%), sub Ungaria (2,7%) şi Polonia (2,9%).

Scăderea inflaţiei ar deveni mai vizibilă în a doua jumătate a anului. ING estimează pentru România o rată anuală medie de 6% în primul trimestru, de 5% în al doilea, de 4% în al treilea şi de 3,6% în ultimul trimestru. Media pe întregul an, de 4,7%, ar rămâne peste cea prognozată pentru Cehia (3,2%), Bulgaria şi Polonia (câte 3,3%) şi Ungaria (3,4%). Pentru 2028, banca anticipează o inflaţie medie de 3,5% în România.

Potrivit ING, România şi Ungaria se îndreaptă spre dobânzi mai mici, cu condiţia ca situaţia geopolitică să se stabilizeze, iar şocul energetic să slăbească suficient pentru a reduce presiunea asupra monedelor şi a aşteptărilor de inflaţie. În Polonia, în schimb, economiştii băncii anticipează majorări cumulate de 0,5 puncte procentuale până în primul trimestru din 2027. În scenariul în care scumpirea energiei se transmite mai puternic în restul preţurilor, BNR ar amâna prima reducere până când ar avea dovezi mai clare că inflaţia scade durabil. Expunerea regiunii vine atât din ponderea energiei în bugetele gospodăriilor, cât şi din rolul industriilor energointensive.

• Petrolul la 77 de dolari în scenariul de bază

ING estimează un preţ mediu de 77 de dolari pe baril pentru petrolul Brent în 2027. Prognoza admite episoade de tensiune între SUA şi Iran, dar presupune că livrările din Golful Persic vor continua fără întreruperi importante sau prelungite. În aceste condiţii, oferta ar depăşi tot mai mult cererea pe parcursul anului. Un acord între Washington şi Teheran ar putea împinge cotaţiile şi mai jos.

Pe piaţa gazelor, revenirea livrărilor de gaz natural lichefiat din Golf contează direct pentru Europa. Într-un scenariu mai îndrăzneţ, ING vede posibilă coborârea cotaţiei europene de referinţă TTF sub 40 de euro pe MWh înainte de sfârşitul anului 2027. Scenariul presupune normalizarea fluxurilor de GNL din Golf încă de la începutul anului. Intrarea în funcţiune a unor noi capacităţi americane de export ar ajuta, de asemenea, la refacerea stocurilor pentru iarna 2027-2028.

Obiectivul pentru Europa este mai larg decât factura la gaze. Centrele de date concurează cu gospodăriile şi industria pentru energie, iar producătorii europeni pornesc, în evaluarea ING, cu un dezavantaj structural faţă de concurenţii care plătesc mai puţin pentru electricitate şi gaze. Dacă preţurile energiei rămân sus şi împing în sus şi alte preţuri, băncile centrale ar putea fi obligate să înăsprească politica monetară. Efectul s-ar resimţi şi în sectoare fără legătură directă cu boomul tehnologic, dar mult mai sensibile la costul creditului.

• SUA cresc cu 2,3%, zona euro cu 1,2%

În Statele Unite, investiţiile în centre de date, cipuri şi modele de inteligenţă artificială susţin economia, dar expansiunea rămâne inegală. Câştigurile de pe pieţele financiare încurajează consumul gospodăriilor cu venituri mari, în timp ce încetinirea creşterii salariilor pune presiune asupra familiilor cu venituri mici şi medii. Şi în industrie se vede diferenţa dintre producţia avansată, care creează locuri de muncă, şi ramurile cu utilizare intensivă a forţei de muncă, unde activitatea rămâne mai slabă. În acest context, o corecţie bursieră ar putea lovi tocmai consumul care a susţinut creşterea.

ING estimează că inflaţia medie din SUA va scădea de la 3,5% în 2026 la 2,4% în 2027. Banca vede o nouă majorare a dobânzii Fed în decembrie 2026, urmată de o pauză în cea mai mare parte a lui 2027, cu rata proiectată la 4% la sfârşitul anului. Un salt al creşterii americane la 5% apare în raport ca scenariu alternativ, condiţionat de câştiguri de productivitate rapide şi răspândite în economie prin adoptarea inteligenţei artificiale. În scenariul advers, o escaladare a conflictului cu Iranul şi un nou şoc al preţurilor la energie ar putea împinge dobânda Fed peste 5% şi ar creşte riscul de recesiune.

În zona euro, stimulul bugetar al Germaniei şi ieftinirea treptată a energiei ar susţine revenirea, în timp ce costul finanţării şi presiunea asupra salariilor reale ar frâna consumul şi investiţiile, în special în construcţiile rezidenţiale. ING estimează că activităţile legate de inteligenţa artificială ar adăuga aproximativ 0,1 puncte procentuale la creşterea zonei euro. Diferenţele dintre marile economii rămân vizibile. Banca prevede o creştere de 1,1% în Germania şi de 1,9% în Spania, faţă de 0,5% în Franţa şi 0,6% în Italia. Inflaţia medie din zona euro ar coborî la 2,5%, de la 3,2% în 2026, iar dobânda la facilitatea de depozit a BCE ar încheia anul la 2,5%.

• China încetineşte uşor, comerţul mondial continuă să crească

Pentru China, ING anticipează o creştere de 4,5% în 2027, faţă de 4,6% în 2026. Investiţiile slabe şi revenirea lentă a încrederii limitează cererea internă. Banca se aşteaptă ca autorităţile chineze să continue să sprijine economia prin măsuri fiscale şi monetare ţintite, în timp ce politica industrială rămâne orientată spre tehnologie şi producţia cu valoare adăugată mai mare.

În pofida tarifelor şi a tensiunilor geopolitice, ING estimează o creştere de aproximativ 3% a comerţului mondial cu bunuri în 2027. Companiile îşi pot schimba furnizorii, rutele şi locul de producţie, iar cererea de echipamente şi infrastructură pentru inteligenţa artificială ar urma să susţină schimburile, în special în Asia. Un risc identificat în raport este extinderea disputelor de la tarife la proprietatea asupra activelor strategice. O fabrică de baterii, o uzină de semiconductori sau un centru de date ar putea ajunge sub presiune din cauza identităţii proprietarului, chiar dacă investiţia a fost iniţial încurajată pentru locurile de muncă pe care le aducea.