Propaganda pro-totalitară în mediul online, „ameninţare reală” pentru tineri

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) avertizează că propaganda pro-totalitară din mediul online a devenit un fenomen cu impact major asupra societăţii, în special asupra tinerilor. Potrivit unei analize realizate de Didona Goanţă, consultant în comunicare strategică şi colaborator al IICCMER, doar 200 de postări pe TikTok au generat aproximativ 130 de milioane de vizualizări, semn al unei expuneri masive la conţinut manipulator. Concluziile au fost prezentate în cadrul conferinţei „Comunismul Românesc”, ediţia a XIV-a, şi arată existenţa unei reţele extinse, sistematice, susţinută de „ferme de trolli şi boţi” care promovează nostalgii pro-comuniste şi mesaje extremiste.

Analiza identifică două categorii principale de pagini TikTok implicate în răspândirea mesajelor propagandistice.

-Paginile vechi, folosite pentru transfer de credibilitate

Acestea au apărut în jurul anului 2017 şi au construit comunităţi solide pe baza conţinutului emoţional, clipuri cu animale, imagini sensibile, mesaje inspiraţionale. După câţiva ani, administratorii au schimbat brusc direcţia editorială, introducând treptat conţinut pro-comunist, exploatând încrederea deja formată între pagină şi public. Strategia: fidelizarea publicului prin emoţie, urmată de introducerea treptată a propagandei.

-Paginile de trolli şi boţi, activate masiv după 2021

Aceste conturi au fost create direct cu scop propagandistic. Activitatea lor a accelerat în 2023, cu un vârf evident în perioada alegerilor prezidenţiale. Postările sunt zilnice, coerente şi sincronizate cu evenimente politice majore, indicând o coordonare sofisticată.Strategia: propagandă explicită, ritm constant, exploatarea momentelor politice tensionate.

Analiza IICCMER detaliază două tehnici dominante:

1. Falsa neutralitate

Mesajele sunt prezentate ca fiind „neutre”, invitând publicul „să tragă singur concluziile”. În realitate, imaginile şi selecţia informaţiilor induc subliminal admiraţie faţă de Ceauşescu sau faţă de regimul comunist. Formulări recurente:

„Priviţi şi decideţi singuri”, „Doar comparăm, nu judecăm”.

2. „Coolizarea comunismului”

Conţinutul este însoţit de muzică ritmată, filtre luminoase şi montaj rapid, pentru a face propaganda „atractivă” şi adaptată generaţiei digitale. Estetica modernă camuflează mesajele ideologice.

IICCMER atrage atenţia că aceste naraţiuni sunt create pentru a produce comparaţii forţate între România comunistă şi prezent, ignorând însă represiunea, sărăcia şi încălcările grave ale drepturilor omului.

Preşedintele executiv al IICCMER, Florin-Daniel Şandru, avertizează că fenomenul a ajuns într-un punct critic: „Fenomenul nostalgiilor pro-totalitare reprezintă o ameninţare reală. Avem nevoie de o reacţie rapidă şi coordonată pentru a contracara dezinformarea şi manipularea în rândul tinerilor.”

Şandru cere: monitorizarea reţelelor de propagandă; identificarea şi demantelarea fermelor de trolli şi boţi; campanii publice de educaţie digitală; intervenţie instituţională coordonată.