RADU PUIU, XTB:"Criza energetică din Europa se adânceşte"

V.G.
Piaţa de Capital / 8 septembrie

"Criza energetică din Europa se adânceşte"

Preţul de referinţă al gazelor naturale din Europa (Dutch Title Transfer Facility) a crescut cu circa 28%, ajungând la 274 euro pe megawatt oră.

Contractele futures ale preţului de referinţă al gazelor naturale au scăzut cu 2,5% miercuri, după ce s-au depreciat cu până la 13% marţi.

Criza energetică face ca monedele europene să piardă teren în raport cu dolarul american, iar importurile din SUA să devină şi mai scumpe, ducând la o presiune suplimentară a preţului, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România.

Criza energetică din Europa se adânceşte pe măsură ce Rusia limitează şi mai mult exporturile de gaze naturale, forţând guvernele să cheltuiască miliarde pentru a proteja întreprinderile şi consumatorii de facturile în creştere, în timp ce regiunea pare tot mai aproape de o recesiune, arată un comunicat de presă transmis astăzi redacţiei.

Ceea ce în urmă cu doar câteva luni părea un scenariu puţin probabil, în prezent devine realitate.

Potrivit sursei citate, Rusia a oprit toate fluxurile de gaze naturale către Europa prin conducta Nord Stream 1, fapt ce a adăugat un nou factor de risc mixului deja aglomerat ce se răsfrânge asupra pieţelor.

Preţul de referinţă al gazelor naturale din Europa (Dutch Title Transfer Facility) a crescut cu 28% luni dimineaţă, ajungând la 274 euro pe megawatt oră.

Această dinamică a reprezentat o ajustare a preţului, fiind prima zi de tranzacţionare după ce compania de energie din Rusia, Gazprom, a oprit fluxurile prin conducta vitală Nord Stream 1 pentru o perioadă nedeterminată, susţinând că a găsit o scurgere de petrol într-o turbină.

Contractele futures ale preţului de referinţă al gazelor naturale au scăzut cu 2,5% miercuri, după ce s-au depreciat cu până la 13% marţi.

Retragerea preţurilor reprezintă un moment de respiro pentru piaţă, stocurile mai mari de gaz din Europa contracarând riscurile de aprovizionare din Rusia.

Totuşi, intervalele de tranzacţionare sunt încă foarte ample, fapt ce reflectă nivelul ridicat de incertitudine şi volatilitate.

În acest context, anumite state sunt forţate să ia măsuri rapide, pregătindu-se pentru cheltuieli importante pentru a încerca să limiteze impactul asupra consumatorilor.

Astfel, guvernul german a anunţat un pachet de ajutor de 65 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile să facă faţă accelerării inflaţiei.

Germania, cea mai mare economie a Europei, depinde în special de exporturile de gaze ale Rusiei pentru a-şi alimenta casele şi industria grea.

Împreună cu măsurile anterioare, iniţiativa duce suma totală a pachetului de susţinere guvernamental la 95 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 2,5% din PIB-ul Germaniei.

Anterior, Germania, care a încercat să reducă dependenţa puternică de gazul rusesc, s-a angajat să micşoreze taxa pe valoarea adăugată a gazelor naturale de la 19% la 7% până la sfârşitul lunii martie 2024.

De asemenea, statul a aprobat două pachete de ajutor pentru un total de 30 de miliarde de euro, pentru a-şi ajuta cetăţenii cu creşterea preţurilor la energie în acest an.

Guvernul german va oferi tuturor contribuabililor o plată unică de 300 EUR pentru plata facturilor la energie.

Liz Truss, noua prim-ministră a Marii Britanii, se află sub o presiune enormă pentru a anunţa mai mult ajutor pentru gospodării şi afaceri, pe măsură ce facturile la energie cresc.

Truss are în vedere un pachet de 100 de miliarde de lire sterline pentru a ajuta la temperarea efectului creşterii costului vieţii, inclusiv sprijin pentru plata facturilor la energie, conform unui raport al The Sunday Times.

În România, guvernul a implementat o schemă de plafonare a facturilor la gaz şi electricitate pentru gospodării şi alţi utilizatori, până la anumite niveluri de consum lunar, şi de compensare a furnizorilor de energie pentru diferenţă.

Schema va fi în vigoare până în martie 2023. Deşi, iniţial, se estima că schema s-ar ridica la costuri de 3 miliarde de euro, în prezent analiştii se aşteaptă să depăşească pragul de 10 miliarde de euro.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri cinci "măsuri imediate" pe care UE le-ar putea lua pentru a aborda criza energetică. Aceasta a afirmat că "Rusia manipulează pieţele noastre de energie şi ne confruntăm cu preţuri astronomice".

Comisia va propune un plafon de preţ pentru gazul rusesc, o ţintă obligatorie pentru reducerea consumului de energie electrică la orele de vârf, un plafon asupra veniturilor companiilor care nu produc energie electrică cu gaze naturale, o "contribuţie de solidaritate" din partea companiilor de combustibili fosili, care au înregistrat niveluri record de profit, şi ajutoare pentru companiile de utilităţi care se confruntă cu probleme de lichiditate.

Preşedintele Comisiei a spus că UE "are în vedere" şi stabilirea unui plafon de preţ pentru importurile de gaze din alte ţări.

Conform Reuters, un draft al propunerii Comisiei spune că plafonul de preţ ar fi de 200 de euro pe megawatt oră, ceea ce înseamnă un preţ la mai puţin de jumătate din valorile angro curente la energie din Germania.

În acest scenariu, fermele eoliene şi solare, centralele pe biomasă, centralele nucleare şi generatoarele pe bază de cărbune vor fi dintre cei afectaţi.

Executivul UE doreşte impunerea unei reduceri obligatorii cu 5% a consumului de energie electrică la orele de vârf.

Acest lucru este ecoul unui plan anterior de economisire a gazelor, deşi statele membre ale UE au decis că aceste măsuri de eficienţă ar trebui să fie voluntare, ridicând semne de întrebare dacă va fi acceptată o ţintă obligatorie.

Plafonul de preţ ar urma să fie aplicat şi veniturile excedentare recuperate după decontarea tranzacţiilor cu energie electrică, astfel încât măsura nu ar afecta direct preţurile de pe piaţa de energie electrică tranzacţionată la bursă din Europa, se arată în proiectul, care s-ar putea modifica înainte de a fi publicat.

Comisia va prezenta în mod oficial propunerea marţea viitoare (13 septembrie), după ce miniştrii energiei din UE vor discuta opţiunile la un Consiliu Energetic de urgenţă care este programat mâine, 9 septembrie.

Rămâne de văzut cât de fructuoasă va fi discuţia oficialilor europeni, având în vedere că statele au opinii diferite cu privire la cea mai eficientă modalitate de intervenţie pe termen scurt.

Astfel, Germania vrea plafonarea preţului energiei în câteva săptămâni.

Polonia încearcă să limiteze preţurile la toate importurile de gaze naturale.

Spania spune că blocul trebuie să se asigure că utilităţile au finanţare adecvată.

Un element comun al discuţiilor va fi lichiditatea.

Anunţul privind extinderea perioadei de mentenanţă a Nord Stream 1, de vinerea trecută, a venit la doar câteva ore după ce ţările G7 au convenit să limiteze preţul la care Rusia îşi poate vinde petrolul, în încercarea de a limita veniturile pe care Kremlinul le foloseşte pentru a finanţa războiul din Ucraina.

Acest lucru a readus în centrul atenţiei ideea că Rusia intenţionează să se folosească de dependenţa energetică a Europei, ca un levier în încercarea de a forţa eliminarea anumitor sancţiuni impuse.

Un aspect totuşi pozitiv este faptul că stocurile de gaz din Europa sunt umplute în proporţie de 82%, conform datelor Gas Infrastructure Europe, nivel care a depăşit ţinta de 80% pe care oficialii europeni au stabilit-o pentru a fi atinsă înainte de noiembrie.

Pe de altă parte, se au în vedere şi măsuri care să îmbunătăţească situaţia pe termen lung.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a vorbit despre o reformă pe termen mai lung a pieţelor energetice, astfel încât preţurile să nu mai fie stabilite în funcţie de ce formă de energie este cea mai scumpă.

Uniunea Europeană pregăteşte planuri de urgenţă pentru a limita preţurile la gaze sau pentru a separa preţurile la energie de costul în creştere al gazului, precum şi reforme pe termen mai lung menite să se asigure că preţurile energiei electrice reflectă energia regenerabilă mai ieftină.

În sistemul energetic al UE, preţul angro al energiei electrice este stabilit de ultima centrală electrică necesară pentru a satisface cererea globală.

Parcurile eoliene, centralele nucleare, pe cărbune şi gaz şi toate celelalte generatoare licitează pe piaţa energiei, cele mai ieftine surse ajungând pe primul loc, urmate de surse mai scumpe, cum ar fi gazul. Instalaţiile de gaze stabilesc adesea preţul în acest sistem.

Ideea este că, deoarece toţi generatorii îşi vând puterea la acelaşi preţ, cei mai ieftini generatori de surse regenerabile ajung să aibă o marjă de profit mai mare- un stimulent pentru mai multe investiţii în generaţia de energie regenerabilă de care Europa are nevoie, pentru a atinge obiectivele privind schimbările climatice.

Dar ţări precum Spania au spus că sistemul este inechitabil, deoarece are ca rezultat vânzarea energiei regenerabile ieftine către consumatori la acelaşi preţ cu energia mai costisitoare pe bază de combustibili fosili.

Pe lângă impactul direct al crizei energetice asupra consumatorilor, prin plata unor facturi mai ridicate la energie, există şi efecte secundare, dar care au efecte importante asupra calităţii vieţii.

Monedele europene pierd teren în raport cu dolarul american, ceea ce face ca importurile din SUA să devină şi mai scumpe, ducând la o presiune suplimentară a preţului. Astfel, euro tocmai a atins un nou minim al ultimilor 20 de ani în raport cu dolarul, în timp ce lira sterlină a atins cel mai scăzut nivel în faţa dolarului american din 1985.

În plus, randamentele obligaţiunilor guvernamentale europene, care determină costurile de împrumut pentru guvernele naţionale, au crescut pe măsură ce investitorii iau în considerare riscul unor volume mari de noi împrumuturi pentru a finanţa răspunsurile la criză.

Conform Goldman Sachs, accesibilitatea energiei în Europa atinge un "punct de cotitură" care ar putea atinge vârful anul viitor, cheltuielile totale pentru facturile de pe continent fiind aşteptate să se majoreze cu 2.000 de miliarde de euro faţă de anul trecut.

Potrivit Goldman Sachs, în 2023, o gospodărie europeană tipică poate cheltui până la 500 de euro lunar pe facturile la energie.

Acest lucru ar reprezenta o creştere de peste trei ori faţă de costurile din 2021, când facturile medii la energie au ajuns la 160 de euro.

Acest scenariu este unul neutru, în care fluxurile de gaze ruseşti către Europa scad, dar nu sunt oprite definitiv. În cazul în care fluxurile ruseşti către Europa se reduc complet, facturile lunare la energie ar putea ajunge până la 600 de euro.

Unii analişti au sugerat că sprijinul financiar direcţionat pentru gospodăriile cu venituri mici şi pentru întreprinderile cel mai puternic afectate de creşterea preţurilor ar fi o opţiune mai bună decât o reformare pe repede înainte a pieţei.

Există şi opinii mai dure privind modul în care guvernele ar trebui să intervină pentru a obţine cele mai solide efecte.

Astfel, FMI (Fondul Monetar Internaţional) consideră că guvernele nu pot preveni pierderea venitului naţional real rezultată din şocul raporturilor comerciale.

Acestea ar trebui să permită ca creşterea totală a costurilor energiei să fie transferată către utilizatorii finali, pentru a încuraja economisirea energiei şi renunţarea la combustibilii fosili.

Politica ar trebui să treacă de la un sprijin cuprinzător, cum ar fi controlul preţurilor, la ajutor direcţionat, cum ar fi ajutoare pentru gospodăriile cu venituri mai mici, care sunt cel mai vulnerabile în faţa unor facturi mai mari la energie.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. "Criza energetică din Europa se adânceşte"

    foarte corect daca se adauga cuvuntul :

    PROVOCAT ARTIFICIAL 

    1. Nu e artificial. Rusia a invadat bombardat distrus o tara independenta.

      In 2021 toamna deja era criza energetica,

      in 2022 februarie sa provocat si conflictul

      sa avem un vinovat de serviciu 

      de green deal ai auzit? cand va vand dormind pe voi si imbroboditi de masina de propaganda, s au redus investitiile in energia fosila, s au inchis termocentrale "poluante" centrale nucleare cu promisiunea ca ne incalzim de la soare si vant, doar cand e soare si bate vantul :))))

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

09 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9211
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6615
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9963
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7073
Gram de aur (XAU)Gram de aur268.9159

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro