Raport ECA: Reformele privind guvernanţa şi administraţia publică, punctele nevralgice ale României în PNRR

• Raportul de audit publicat astăzi de Curtea de Conturi Europene pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă arată că ţara noastră a avut o alocare de 5,6 miliarde euro pentru măsuri legate de administraţia publică, dar modernizarea promisă de autorităţile de la Bucureşti nu a fost pusă în practică • Auditorii Curţii precizează că trei dintre cele patru componente ale recomandărilor specifice de ţară au fost abordate doar marginal prin reformele şi investiţiile din PNRR de către guvernările de la Palatul Victoria

Trei dintre cele patru componente ale recomandărilor specifice de ţară analizate pentru România - una privind guvernanţa şi două privind eficienţa administraţiei publice - au fost abordate doar marginal prin reformele şi investiţiile din PNRR, arată raportul de audit publicat astăzi de Curtea de Conturi Europene (ECA). Instituţia ce are sediul în Luxemburg arată că numai componenta referitoare la achiziţii publice şi concurenţă era adusă la nivelul cerut de Comisia Europeană.

Potrivit raportului citat, ţara noastră a primit aproape 5,6 miliarde euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru măsuri legate de administraţia publică. În evaluarea Comisiei Europene pentru 2025, prezentată în raport, toate cele patru componente ale recomandărilor pentru România înregistrează doar „unele progrese”. Niciuna nu ajunge la nivelul de „progrese substanţiale”.

Cele două evaluări surprind dimensiuni diferite ale aceleiaşi probleme. Curtea examinează cât de bine răspund măsurile din plan provocărilor identificate, în timp ce Comisia urmăreşte evoluţia aplicării recomandărilor, luând în calcul ansamblul politicilor naţionale. Împreună, acestea arată că România dispune de un volum important de finanţare, dar măsurile prevăzute acoperă insuficient trei dintre cele patru componente analizate, iar progresul în reformarea administraţiei rămâne modest.

Digitalizarea domină situaţia privind ţara noastră. Peste 65% dintre măsurile de administraţie publică analizate pentru România sunt digitale. Investiţiile în tehnologie ocupă astfel un loc central, în vreme ce recomandările referitoare la guvernanţă şi eficienţă administrativă sunt abordate doar marginal. Informatizarea instituţiilor avansează în planurile de investiţii, dar schimbarea mecanismelor prin care statul ia decizii, se coordonează şi furnizează servicii, rămâne insuficient acoperită.

Raportul diferenţiază între totalul măsurilor asociate administraţiei publice şi intervenţiile care privesc direct funcţionarea sa de ansamblu. Suma de aproape 5,6 miliarde de euro reprezintă costurile estimate ale măsurilor încadrate în domeniul larg al administraţiei publice, fără să indice cât s-a cheltuit deja sau ce rezultate au fost confirmate. În eşantionul mai restrâns de măsuri cu caracter orizontal, folosit pentru analiza aprofundată a concepţiei reformelor, România apare cu 26 de intervenţii şi costuri estimate de aproximativ 777,5 milioane de euro.

Constatările despre România se înscriu într-un diagnostic european sever: Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a finanţat intervenţii de modernizare, dar a fost folosit insuficient pentru rezolvarea slăbiciunilor structurale ale administraţiilor publice. 49,1 miliarde euro au fost alocate acestui domeniu în Uniunea Europeană, însă auditorii consideră că şansa unei transformări mai profunde a fost, în mare măsură, ratată.

„MRR ar fi putut fi utilizat mai strategic pentru a consolida administraţiile publice din statele membre. Ocazia de a soluţiona probleme structurale vechi a fost, în mare măsură, ratată”, a declarat Ivana Maletic, membra Curţii responsabilă de acest audit, care a adăugat: „Acum, când îşi pregăteşte următorul buget pe termen lung, UE poate învăţa din aceste deficienţe şi poate pune mai clar accentul pe măsurarea rezultatelor.”

La nivelul Uniunii, costurile estimate ale măsurilor legate de administraţia publică ajung la 49,1 miliarde de euro, echivalentul a 8,5% din finanţarea de 577 de miliarde de euro a mecanismului. Raportul ECA a analizat reforme şi investiţii din 15 state membre, pentru perioada februarie 2021-decembrie 2025. Verificările la faţa locului au fost efectuate în Cehia, Germania, Grecia şi Spania. România a fost inclusă în analiza măsurilor şi a acoperirii recomandărilor, fără să facă parte din grupul celor patru ţări în care au fost verificate direct rezultatele unui eşantion de intervenţii.

Concluzia generală a auditorilor este explicită: „În ansamblu, concluzionăm că măsurile MRR legate de administraţia publică răspund doar parţial provocărilor pentru administraţia publică identificate în cadrul semestrului european şi, în special, recomandărilor specifice de ţară din 2019 şi 2020. Măsurile au produs unele rezultate, dar au avut, până în prezent, un efect redus asupra nivelului de punere în aplicare a recomandărilor specifice de ţară”.

Pentru analiza aprofundată, Curtea a examinat 235 de reforme şi investiţii. În ceea ce priveşte acoperirea celor 31 de componente ale recomandărilor specifice de ţară selectate, bilanţul arată că 18, respectiv 58%, sunt abordate doar marginal, 11, adică 35%, în mare măsură, iar două nu sunt abordate deloc. Niciuna nu este acoperită integral prin măsurile prevăzute. Statele au favorizat măsurile pe care le considerau mai uşor de realizat în calendarul strâns al mecanismului. Digitalizarea şi e-guvernarea reprezintă 53% dintre măsurile de administraţie publică din eşantion şi absorb 71% din costurile estimate. În schimb, numai una dintre cele şapte componente ale recomandărilor referitoare la guvernanţă este abordată în mare măsură.

Raportul explică şi de ce rezultatele pot fi slabe sau greu de demonstrat. Unele măsuri au avut deficienţe de concepţie ori de implementare. Pentru altele, autorităţile nu au stabilit indicatori adecvaţi şi nu au urmărit efectele produse. Există şi reforme care au nevoie de mai mult timp pentru a genera schimbări observabile. O lege adoptată poate îndeplini un jalon, dar efectele sale asupra administraţiei pot apărea după luni sau ani.

Chiar şi intervenţiile cu rezultate importante pot avea un impact insuficient faţă de dimensiunea problemei. O vulnerabilitate majoră apare chiar în sistemul de măsurare. Numai şapte dintre cele 16 măsuri verificate la faţa locului dispuneau de indicatori pentru evaluarea rezultatelor, proporţie prezentată în raport ca fiind de 43%. Pentru celelalte, era mult mai dificil de stabilit ce schimbare concretă produsese intervenţia.

„În general, statele membre incluse în eşantionul nostru au considerat că adăugarea unor indicatori de rezultat, pe lângă cerinţele de raportare privind îndeplinirea jaloanelor şi a ţintelor, ar fi excesiv de împovărătoare. În consecinţă, se poate spune că sistemul MRR de monitorizare a performanţei concentrează eforturile statelor membre asupra îndeplinirii jaloanelor şi a ţintelor, dar nu creează baza adecvată pentru măsurarea rezultatelor sau a impactului”, arată Curtea.

Pentru cetăţeni şi companii, diferenţa se măsoară în timpul necesar pentru obţinerea unui document, în costul unei proceduri, în numărul de solicitări repetate sau în uşurinţa accesării unui serviciu public. Lansarea unei platforme şi adoptarea unei strategii sunt etape verificabile. Beneficiul lor trebuie urmărit până la utilizator.

Raportul mai arată că unele condiţii de plată au fost ajustate pe parcurs. Pentru cinci dintre cele 14 măsuri analizate în detaliu, jaloanele şi ţintele au fost modificate deoarece obiectivele iniţiale nu mai erau realizabile, din cauza întârzierilor, a costurilor mai mari sau a altor factori tehnici şi externi. „În toate aceste cazuri, plăţile pentru reforme sau investiţii au putut fi efectuate numai pentru că nivelul de ambiţie al jaloanelor sau al ţintelor corespunzătoare fusese redus faţă de planurile iniţiale”, precizează auditorii.

Avertismentul Curţii priveşte şi viitorul buget european. Propunerea de monitorizare a performanţei pentru perioada 2028-2034 corectează doar parţial deficienţele identificate. Pentru 17 dintre cele 24 de domenii de intervenţie din categoria „Administraţie publică eficace”, adică 71%, lipsesc indicatorii de rezultat. Există astfel riscul ca Uniunea să continue să urmărească mai uşor activităţile desfăşurate decât schimbările produse în funcţionarea instituţiilor.

„În opinia noastră, concentrarea pe indicatorii de realizare comportă riscul de a stimula conformarea formală şi progresul în implementare, în detrimentul eficacităţii, eficienţei sau calităţii efective a administraţiei publice”, avertizează raportul.

De aceea, Curtea cere criterii mai clare pentru problemele pe care trebuie să le rezolve planurile, examinarea fezabilităţii reformelor şi a riscurilor de întârziere, indicatori care să măsoare schimbările efective şi sprijin tehnic oferit suficient de devreme. Scopul este ca finanţarea europeană să poată fi legată de proceduri mai rapide, costuri administrative mai mici şi servicii mai bune.