Raport Microsoft: Inteligenţa artificială, cea mai rapidă tehnologie adoptată din istorie

Inteligenţa artificială (AI) a devenit cea mai rapidă tehnologie adoptată din istoria umanităţii, depăşind pragul de 1,2 miliarde de utilizatori în mai puţin de trei ani, Potrivit unui raport publicat de Microsoft AI Economy Institute. Rata de adopţie a depăşit-o pe cea a internetului, a computerului personal şi a smartphone-ului. Cu toate acestea, raportul avertizează că beneficiile se distribuie inegal, utilizarea AI în ţările din Nordul Global fiind de aproximativ două ori mai mare decât în Sudul Global.

Analiza arată că diferenţele de infrastructură digitală, educaţie şi limbă influenţează direct ritmul de difuzie a tehnologiilor AI. În unele state din Africa Subsahariană şi Asia, adopţia se situează sub 10%, în timp ce în Singapore şi Emiratele Arabe Unite peste jumătate din populaţia activă foloseşte deja instrumente AI.

Raportul introduce trei indici de măsurare a progresului global în domeniu: AI Frontier Index (modelele de vârf), AI Infrastructure Index (capacitatea de a construi şi scala AI) şi AI Diffusion Index (rata de adopţie la nivel de populaţie). Concluzia generală: „valoarea AI va fi măsurată nu prin numărul de modele create, ci prin măsura în care acestea aduc beneficii societăţii”.

Pe dimensiunea „frontier builder”, Statele Unite se află în continuare în frunte, conduse de OpenAI şi modelul GPT-5, urmate la aproximativ şase luni de China. În total, doar şapte ţări - SUA, China, Franţa, Coreea de Sud, Marea Britanie, Canada şi Israel - dezvoltă modele de frontieră, iar decalajul între prima şi ultima din acest grup este de doar 11 luni.

Din perspectiva infrastructurii, SUA şi China găzduiesc împreună 86% din capacitatea globală a centrelor de date, fapt care evidenţiază o concentrare majoră a resurselor tehnologice. Totodată, ţările cu investiţii consistente în educaţie digitală şi coordonare politică, precum Singapore, Norvegia şi Irlanda, se numără printre liderii mondiali la utilizarea AI, deşi nu dezvoltă modele proprii la nivel de frontieră.

Raportul mai arată că aproape patru miliarde de oameni nu dispun încă de infrastructura minimă necesară pentru a utiliza inteligenţa artificială - electricitate fiabilă, internet de mare viteză şi competenţe digitale de bază. În plus, barierele lingvistice accentuează decalajul: statele cu limbi cu resurse reduse (precum Malawi sau Laos) au rate de adopţie semnificativ mai mici, chiar şi după ajustarea pentru PIB şi conectivitate.

Microsoft subliniază că inteligenţa artificială este un nou „tehnologii general-purpose”, comparabilă cu electricitatea sau internetul prin amploarea impactului, dar avertizează că fără eforturi coordonate de difuzie şi incluziune digitală, decalajul Nord-Sud riscă să devină structural pentru următoarele decenii.