Raport ORSE 2024: Sărăcia energetică afectează grav regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia

2025. Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a analizat sărăcia energetică dintr-o perspectivă nouă, în funcţie de regiunile ţării, evidenţiind diferenţe semnificative, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Analiza, cuprinsă în Raportul Anual pe 2024, arată că gospodăriile din diverse regiuni ale ţării se confruntă cu provocări distincte în accesul şi accesibilitatea energiei. Regiunea Nord-Est a României înregistrează cea mai ridicată incidenţă a sărăciei energetice extreme, manifestată prin subconsum de energie - cel mai probabil cauzat de un nivel ridicat de subdezvoltare şi de venituri sub media naţională. Conform raportului ORSE, 30,8% dintre gospodăriile din această regiune nu îşi permit acoperirea nevoilor de consum, din constrângeri financiare, faţă de media naţională de 20%. Regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai puţin expusă acestui fenomen.

ORSE actualizează anual nivelul sărăciei energetice din România, utilizând indicatori convenţionali calculaţi în baza ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF). Raportul Anual pe 2024 publicat de ORSE cuprinde o nouă evaluare a sărăciei energetice la nivel naţional, pe baza celor mai recente date disponibile (ABF 2023).

Conform sursei, datele analizate de experţii ORSE arată că sărăcia energetică în România rămâne o problemă majoră, afectând un segment semnificativ al populaţiei, în ciuda unei uşoare scăderi a numărului gospodăriilor care alocă peste 10% din bugetul lunar pentru energie (de la 37,3% în 2021 la 34% în 2023). Totodată, se observă că presiunea facturilor la energie începe să afecteze tot mai mult şi gospodăriile din clasa de mijloc şi chiar din categoriile cu venituri mai ridicate.

„Fenomenul este larg răspândit şi în continuă creştere. Pandemia de COVID-19 şi criza energetică cauzată de războiul de agresiune din Ucraina au făcut ca unele categorii să fie mult mai tare afectate de aceste manifestări, în special de formele extreme de sărăcie energetică. Gospodăriile din întregul spectru de venituri sunt afectate, dar cele din zonele rurale cu venituri mai mici sunt mult mai expuse”, a declarat Anca Sinea, cofondator şi coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

Indicatorul LIHC, care reflectă căderea sub pragul sărăciei după plata facturilor, se menţine la circa 10%. „Acest indicator arată oamenii săraci, care, după ce îşi plătesc facturile la energie, nu mai rămân cu bani în buzunar pentru alte nevoi, precum îmbrăcăminte, medicamente şi alte necesităţi, uneori de bază”, a explicat Anca Sinea, coordonator ORSE. Potrivit experţilor ORSE, în 2023 numărul acestor cazuri a crescut în special în rândul celor mai sărace gospodării din România (decilele de venit 1 şi 2), care sunt cele mai afectate.

Aproximativ 20% dintre gospodării manifestă subconsum energetic (consum sub jumătatea medianei - indicator M/2), semn al unei sărăcii extreme, iar un procent similar înregistrează supraconsum (indicator 2M), asociat cu ineficienţa locuinţelor sau aşteptări ridicate de confort.

O perspectivă nouă de analiză a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) constă în identificarea manifestării diferenţiate a sărăciei energetice pe macroregiuni de dezvoltare.

Datele ORSE arată că nord-estul ţării este cea mai afectată regiune din punctul de vedere al sărăciei energetice extreme: 30,8% dintre gospodării nu îşi permit acoperirea nevoilor de consum şi aleg, din constrângeri financiare, să nu utilizeze energie.

Prin comparaţie, nivelurile înregistrate în celelalte regiuni sunt: Sud-Est - 19,1%, Sud-Muntenia -19,2%, Sud-Vest Oltenia - 29,4%, Vest - 11,4%, Nord-Vest - 14,9%, Centru - 18%, Bucureşti-Ilfov -8,8%.

Potrivit comunicatului, povara costului cu energia pe bugetul global al gospodăriilor, depăşind 10% din venituri, este cu mult mai mare în regiunile Sud-Est (35,70%), Sud-Muntenia (38,80%) şi Vest (40%) decât în celelalte regiuni. Ultimele două se disting printr-un consum excesiv urban caracterizat prin consum mare de energie cauzat de infrastructura de locuire ineficientă.

Regiunea Vest este cu precădere urbanizată, ca urmare a profilării istorice a regiunii pe activităţi miniere şi industrie grea. În Sud-Muntenia impactul consumului ineficient produce efecte importante atât la nivelul populaţiei generale, cât şi efecte importante de subconsum. Regiunea Bucureşti-Ilfov are indicatorii cei mai mici pe toate componentele de analiză. Regiunea Sud-Muntenia este, per ansamblu, regiunea cea mai afectată de sărăcie energetică, în toate formele de manifestare a acestui fenomen.

Cauzele sărăciei energetice sunt multiple şi interconectate - venituri scăzute, costuri ridicate ale energiei şi eficienţă redusă a consumului - adesea suprapuse peste alte vulnerabilităţi sociale.

Impactul netratării fenomenului este multiplu, printre care: marginalizare socială, accentuarea inechităţilor şi afectarea sănătăţii fizice şi mintale.

Pentru a preveni şi combate sărăcia energetică, sunt necesare măsuri dovedite ca eficiente: renovarea clădirilor pentru a reduce pierderile de energie, accesul mai uşor la surse de energie verde, o coordonare mai bună între autorităţi şi sprijin financiar direcţionat către cei care au cu adevărat nevoie. Este important ca aceste soluţii să fie aplicate unitar şi adaptate la nevoile fiecărei comunităţi, cu accent pe identificarea din timp a situaţiilor de risc.