Raport PwC: Cum schimbă AI piaţa muncii şi care sunt joburile cele mai expuse

Inteligenţa artificială (IA) schimbă radical modul în care este organizată munca şi criteriile după care companiile îşi aleg angajaţii. Unele ocupaţii devin mai accesibile, pentru altele cerinţele devin mai exigente, iar diferenţa o fac tot mai mult competenţele umane şi capacitatea de a lucra cu IA, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Cel mai recent raport global PwC AI Jobs Barometer conturează câteva concluzii importante. În primul rând, oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse la IA a crescut mai lent în ultimii ani decât în cele mai puţin expuse. În acelaşi timp, impactul IA nu este uniform: în unele arii, tehnologia face posturile mai accesibile unui număr mai mare de candidaţi, iar în altele ridică nivelul cerinţelor şi face intrarea mai dificilă. Tot raportul arată că, în ocupaţiile cele mai expuse la IA, angajatorii cer tot mai multe abilităţi noi, iar competenţele de lucru cu IA sunt din ce în ce mai căutate şi mai bine plătite.

• Ce ocupaţii sunt cele mai expuse la IA

Din cele 382 de ocupaţii incluse în nomenclatorul internaţional ISCO-08 şi analizate în raportul PwC, 201 au expunere ridicată la IA, iar 181 au expunere scăzută. Scorul de expunere a fost calculat în funcţie de câte dintre sarcinile specifice fiecărei ocupaţii pot fi realizate parţial sau complet de IA.

În mod firesc, expunerea este mai ridicată în profesiile bazate în principal pe activităţi de birou (efort cognitiv, muncă analitică) şi mai redusă în cele care presupun muncă fizică sau abilităţi profund umane, emoţionale, mai greu de automatizat.

Ocupaţiile cel mai expuse la IA sunt din domeniul financiar (analist financiar, consultant financiar, manager financiar, contabil, broker, ofiţer de credite sau ofiţer de taxe), dar şi din servicii profesionale, precum avocatură, HR, comunicare etc. Expunerea este ridicată şi în inginerie, IT&C, ştiinţă şi educaţie: de la arhitecţi, ingineri şi dezvoltatori software până la fizicieni, matematicieni, sociologi sau profesori.

• IA nu afectează toate profesiile în acelaşi fel

Impactul IA asupra acestor ocupaţii diferă de la caz la caz, ceea ce duce la apariţia a două categorii distincte de profesii.

În unele cazuri, IA preia activităţile repetitive, administrative sau consumatoare de timp, iar angajatului îi rămân sarcinile care presupun expertiză mai mare, decizie, evaluare sau relaţionare. De exemplu, în cazul unui recrutor, IA poate face selecţia iniţială a CV-urilor care îndeplinesc anumite criterii, iar angajatul se ocupă de interviuri şi de negocierea ofertelor salariale. Acestea sunt ocupaţiile profesionalizate de IA: joburi în care tehnologia elimină rutina şi ridică nivelul cerinţelor. Profesiile în care IA ridică pragul de intrare sunt cele în care cunoştinţele şi abilităţile specific umane rămân mai importante decât partea tehnică pe care o poate prelua tehnologia. Aici intră, de exemplu, ofiţerii de relaţii cu publicul, agenţii de recrutare, inginerii, dealerii şi brokerii, managerii de vânzări şi marketing, managerii de PR sau farmaciştii.

În alte cazuri, IA poate realiza o parte dintre activităţile mai complexe din fişa postului, iar angajaţilor le rămân sarcini care cer competenţe de bază. De exemplu, într-un rol de gestionar de stocuri, IA poate ţine evidenţa stocurilor, iar angajatului îi rămâne partea de manipulare a mărfii. Acestea sunt ocupaţiile democratizate de IA: joburi în care tehnologia reduce bariera de intrare şi le face accesibile unui număr mai mare de candidaţi. Printre ocupaţiile democratizate de IA se regăsesc tehnicienii web, dezvoltatorii software, contabilii, ofiţerii de credit, managerii financiari, managerii de magazin, analiştii financiari, avocaţii şi jurnaliştii.

Potrivit datelor PwC, puţin peste o treime dintre ocupaţiile expuse la IA sunt profesionalizate, iar aproape două treimi sunt democratizate.

• Joburile profesionalizate cresc mai repede

Deşi joburile democratizate sunt mai numeroase, cele profesionalizate par să câştige teren mai repede. Potrivit raportului PwC, ofertele pentru locuri de muncă profesionalizate de IA cresc de două ori mai repede decât cele democratizate. Asta sugerează că angajatorii au mai multă nevoie de specialişti care să amplifice rezultatele obţinute cu ajutorul IA.

În plus, ocupaţiile profesionalizate tind să aibă şi o evoluţie salarială mai bună. Salariile anunţate pentru aceste joburi au crescut cu 37% comparativ cu 2021, faţă de un avans salarial mediu de 26% pentru ocupaţiile democratizate. Mai mult, şapte dintre primele zece ocupaţii cu cea mai rapidă creştere salarială la nivel global în perioada 2019-2025 sunt ocupaţii profesionalizate de IA: manageri de cercetare şi dezvoltare (+81% creştere salarială), medici veterinari (+77%), chimişti (+63%), farmacişti (+59%), operatori centrale electrice (+56%), fizicieni (+56%) şi psihologi (+53%).

Dar diferenţa nu se reflectă doar în salarii, ci şi în structura competenţelor cerute de angajatori. În ocupaţiile profesionalizate, IA elimină partea standardizată a muncii şi lasă în centru activităţi mai sofisticate. Ca urmare, companiile cer un pachet mai amplu de competenţe, la nivel de expert, specifice profesiei, adesea legate de certificări sau expertiză greu transferabilă. În ocupaţiile democratizate, accentul se mută mai mult spre competenţe largi, transferabile, care permit accesul unor candidaţi din zone profesionale mai diverse.

• Cerinţe mai mari inclusiv la început de carieră

În paralel, IA accelerează schimbarea profilului de competenţe în rolurile de început de carieră. Potrivit AI Jobs Barometer, rolurile de debutanţi în ocupaţiile cele mai expuse la IA sunt de şapte ori mai predispuse să ceară competenţe considerate până de curând specifice seniorilor, precum leadership, gândire strategică sau luarea deciziilor pe bază de date, faţă de cele din ocupaţiile mai puţin expuse.

De asemenea, joburile cele mai expuse la IA solicită într-o mai mare măsură abilităţi precum empatie, discernământ şi creativitate.

Aceste evoluţii arată că IA nu înlocuieşte pur şi simplu munca umană, ci o redistribuie. În unele profesii, tehnologia lărgeşte accesul şi creşte numărul oportunităţilor. În altele, comprimă partea de execuţie şi măreşte ponderea activităţilor care cer competenţe superioare, ceea ce duce la salarii mai ridicate, dar şi la cerinţe profesionale mai exigente.

Competenţele IA sunt tot mai căutate şi mai bine plătite

Raportul arată şi că joburile care cer competenţe specifice de IA nu mai reprezintă o nişă, ci un segment al pieţei muncii aflat într-o expansiune accelerată. La nivel global, joburile de tip „specialist IA” au crescut cu 69% numai între 2024 şi 2025, în timp ce numărul total de joburi oferite a crescut cu 8,6%.

Cerinţele pentru astfel de competenţe diferă însă mult între domenii: aproximativ 20,4% dintre anunţurile de angajare din IT şi computer science cer competenţe legate de IA, faţă de 12,1% în marketing şi PR şi 8,8% în ştiinţă şi cercetare. La polul opus, în sectoare precum transportul, sănătatea sau ospitalitatea, ponderea rămâne încă redusă, reflectând impactul deocamdată mai redus al IA în aceste domenii.

În majoritatea ariilor profesionale, cele mai multe ocupaţii care cer competenţe IA sunt din categoria ”utilizator IA”, adică poziţii în care angajaţii folosesc instrumente de inteligenţă artificială în activitatea curentă, fără să le dezvolte ei înşişi. În multe domenii non-tehnice, precum marketing, vânzări sau resurse umane, peste 95% dintre rolurile care cer IA sunt astfel de roluri de utilizare. Cererea pentru roluri de dezvoltator IA, adică pentru cei care construiesc astfel de sisteme, rămâne concentrată în IT şi cercetare.

Joburile care cer competenţe IA sunt mai bine plătite decât cele care nu cer astfel de competenţe, ceea ce arată că angajatorii recompensează tot mai mult capacitatea de a folosi IA pentru a obţine rezultate concrete. În 2025, diferenţa salarială pentru posturile cu IA faţă de cele fără IA ajunge la 88% în vânzări, 87% în relaţii cu clienţii, 75% în zona juridică şi de conformitate şi 50% în finanţe. În IT, diferenţa este mai redusă, de 28%, semn că acolo competenţele IA au devenit deja mai răspândite.

• Provocări pentru candidaţi şi angajatori

Pentru candidaţi şi profesionişti, mesajul este relativ simplu: în epoca inteligenţei, şansele de angajare cresc dacă ştii să faci două lucruri în acelaşi timp. Pe de o parte, să foloseşti IA pentru sarcinile pe care le poate face bine. Pe de altă parte, să îţi dezvolţi acele competenţe pe care tehnologia nu le poate înlocui uşor: judecata, relaţionarea, creativitatea, logica şi capacitatea de a lua decizii în contexte complexe.

Pentru angajatori însă, mesajele sunt ceva mai nuanţate. Dacă extinderea adopţiei s-a dovedit o provocare căreia îi pot face faţă, cu rezultate diferite direct proporţionale cu investiţia în instrumente şi training, ecuaţia necesarului de competenţe nu este la fel de simplă. Profesionalizarea IA cere competenţe greu, dacă nu imposibil, de dezvoltat sau de dobândit fără o bază în educaţia timpurie, formală şi fără multă expunere (fie că vorbim de competenţe cognitive sofisticate, fie că vorbim de competenţe emoţionale). Mai mult, dincolo de simpla utilizare a unor instrumente care poate creşte eficienţa personală, atât profesionalizarea cât şi democratizarea implică modificări în modul de organizare al muncii, de alocare a sarcinilor între oameni şi tehnologie în mod structurat şi asumat, un exerciţiu complex şi de durată.

Nu în ultimul rând, pentru decidenţii din sfera politicilor publice, este evident că provocarea decalajului de competenţe va fi una cu profund impact economic şi social. Fără resurse umane de calitate acolo unde contează singurul avantaj competitiv rămâne costul (oameni mai ieftini decât IA), respectiv fără investiţie măcar în competenţe de bază legate de IA, dar şi cognitive şi emoţionale relevante, o mare parte din populaţie va rămâne în urmă.