Peste 70% dintre sălile de jocuri de noroc din România şi-au închis porţile, potrivit reprezentanţilor industriei. În Bucureşti, datele prezentate la începutul lunii octombrie indicau 231 de locaţii, faţă de 829 în martie. Dacă situaţia administrativă rămâne neschimbată, în februarie 2027 ar mai putea funcţiona doar 68, dintre care 65 de agenţii Loto.
Închiderea treptată a locaţiilor intervine în contextul în care autorităţile locale pot decide dacă permit jocurile de noroc şi în ce condiţii. În localităţile fără o hotărâre de reglementare, operatorii nu pot obţine autorizaţia locală necesară continuării activităţii după expirarea autorizaţiilor existente.
”La nivelul întregii ţări s-au închis peste 70% din sălile de jocuri. Ne aşteptăm în octombrie-noiembrie să depăşim 80%, iar până la 1 februarie să se închidă toate sălile de jocuri, în localităţile care nu au reglementat această activitate”, a declarat Sorin Georgescu, preşedintele ROMSLOT şi vicepreşedinte FEDBET, citat de Observator.
Potrivit datelor industriei, numărul aparatelor autorizate la nivel naţional a scăzut cu 45% faţă de începutul anului.
• Bucureşti: autorizaţiile expiră, decizia întârzie
În Capitală, restrângerea activităţii are loc în absenţa unei hotărâri a Consiliului General, potrivit situaţiei descrise de sursa citată. Proiecţiile prezentate indică o scădere la 180 de locaţii la 1 decembrie 2026 şi la 68 la 1 februarie 2027.
Dintre acestea din urmă, 65 ar fi agenţii Loto, două săli de jocuri şi un cazinou. Nicio agenţie de pariuri nu ar mai figura în scenariul pentru februarie. Estimările depind de expirarea autorizaţiilor existente şi de eventualele decizii administrative adoptate între timp. Ele nu reprezintă un bilanţ al unor închideri deja produse.
Un moment important ar urma să fie 30 noiembrie 2026, când, potrivit datelor citate, expiră autorizaţiile pentru 1.048 de aparate, fiind vizate aproximativ 50 de săli şi agenţii. Asociaţiile din industrie estimează că, până în februarie, între 3.650 şi 4.610 persoane şi-ar putea pierde locurile de muncă în Bucureşti.
• Închiderea sălilor nu elimină riscul dependenţei
La nivel naţional, abordările autorităţilor locale diferă. Potrivit situaţiei prezentate de Econocast, Bacăul a optat pentru interzicerea totală, inclusiv a activităţii Loto. Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi alte municipii au ales interdicţii cu excepţii. Constanţa, Braşov, Craiova, Galaţi şi Oradea se numără printre oraşele care au preferat reglementarea prin taxe locale şi condiţii de amplasare.
La Constanţa, sursa citată indică o taxă pentru sloturi de 1.500 de lei pe metru pătrat anual, cu un prag minim de 300.000 de lei pe an. La Oradea, autorităţile ar fi aprobat trei cereri şi respins alte 29.
Reducerea numărului de locaţii fizice ridică şi problema mutării activităţii pe internet. Specialiştii citaţi în material avertizează că o parte dintre jucători se pot orienta către platforme online, inclusiv către operatori fără licenţă în România.
Amploarea acestui fenomen rămâne dificil de evaluat în lipsa unor date recente. Dispariţia sălilor de la parterul blocurilor poate schimba vizibil oraşele, dar efectul asupra consumului de jocuri de noroc şi asupra dependenţei trebuie măsurat separat.




























































Opinia Cititorului