Reuters: Aderarea Ucrainei la UE, privită cu scepticism; doar 47% dintre europeni o mai susţin, faţă de 69% în 2022

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este privită cu scepticism în rândul statelor membre, iar susţinerea publică a scăzut semnificativ. Potrivit unui sondaj publicat în octombrie de Fundaţia Bertelsmann, doar 47% dintre rezidenţii UE spun că Ucraina ar trebui să adere în următorii ani, în scădere de la 69% în martie 2022. În Franţa şi Polonia, 57% dintre respondenţi se opun aderării Ucrainei în următorii ani, iar în Germania procentul este de 59%, potrivit Reuters.

Peste o duzină de diplomaţi şi oficiali din statele UE, care au discutat cu Reuters sub rezerva anonimatului, s-au arătat prudenţi în privat, indicând obstacole formidabile pe care Kievul şi UE vor trebui să le depăşească înainte ca Ucraina să poată adera. „Te plimbi şi îţi dai seama că, în multe ţări, politicienii nu se aşteaptă ca Ucraina să adere în 10 ani", a declarat Gerald Knaus, preşedintele think-tank-ului European Stability Initiative. El a avertizat însă că orice mesaj că UE nu este serioasă cu privire la aderarea Ucrainei ar putea avea un efect demoralizator asupra ţării, conform sursei citate.

Chiar şi în cazuri simple, este nevoie de ani de negocieri şi reforme legislative pentru ca o ţară candidată să îndeplinească standardele politice, democratice şi economice ale UE. Kievul se confruntă cu provocări suplimentare, precum incertitudinea privind rezultatul războiului, o istorie de corupţie profund înrădăcinată şi dimensiunea mare a Ucrainei, care complică procesul de integrare. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhii Tykhyi, a declarat că un anumit scepticism în UE este de aşteptat, dar a adăugat: „Aducerea Ucrainei în Uniunea Europeană este benefică pentru Uniunea Europeană. Aceasta nu este pur şi simplu Ucraina cerând să intre. Ucraina are cea mai capabilă, testată în luptă şi pregătită de luptă armată de pe continent - un milion de oameni", potrivit Reuters.

Obstacolele cu care se confruntă UE includ ascensiunea partidelor populiste care se opun aderării Ucrainei în unele ţări membre. Aderarea unei ţări candidate trebuie aprobată de toate cele 27 de state UE, iar Franţa ar putea organiza un referendum pe tema candidaturii Ucrainei. Un diplomat european de rang înalt a declarat că aderarea Ucrainei nu este o perspectivă realistă în următorii ani. Un altul a spus că, cu multiple alegeri naţionale programate anul viitor, multe guverne vor fi prea ocupate pentru a pleda pentru extinderea blocului, conform sursei citate.

Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO, astfel încât aderarea la UE ar putea fi cea mai bună şansă a Kievului de a revendica o victorie geopolitică atunci când războiul se va încheia, spun analiştii politici. De asemenea, urmărirea aderării la UE este un stimulent pentru Kiev să implementeze reforme democratice. Liderii care pledează cel mai insistent pentru o aderare rapidă, precum cei din statele baltice, spun că Kievul ar face UE mai puternică şi mai sigură, Ucraina având o armată mare, călită în luptă, cu expertiză în războiul cu drone, potrivit Reuters.

De-a lungul graniţei Poloniei cu Ucraina, unii rezidenţi spun că aderarea Ucrainei la UE ar spori securitatea regională, dar că europenii nu ar trebui să suporte costurile. „Cred că este în interesul Poloniei ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană - dar în anumite condiţii", a declarat Grzegorz Drewnik, primarul municipalităţii Dolhobyczow, care include Oszczow-Kolonia. Fermierul polonez Miroslaw Halej, în vârstă de 63 de ani, care cultivă grâu, sfeclă, rapiţă şi fasole în regiunea de graniţă, a participat la o serie de proteste ale fermierilor polonezi faţă de importurile de cereale ucrainene. El şi-a exprimat îngrijorarea că sectorul agricol mare al Ucrainei, care produce la costuri mult mai mici decât fermierii din UE, ar putea inunda Europa cu produse agricole ieftine. „Cea mai mare îngrijorare este cu siguranţă că preţurile produselor noastre ar scădea. Dacă ar exista o piaţă liberă, nu am avea nicio şansă", a spus el, conform Reuters.

UE nu a publicat nicio estimare recentă a costului aderării Ucrainei, iar suma ar depinde de rezultatul negocierilor privind accesul la piaţă şi aranjamentele tranzitorii. Însă politicieni de extremă dreapta, precum Marine Le Pen din Franţa, favorită la alegerile prezidenţiale de anul viitor, evidenţiază deja costul potenţial. „Dacă Ucraina ar adera la Uniunea Europeană, am fi primii pierzători, dublu", a postat Le Pen pe X, spunând că Franţa s-ar confrunta cu o „concurenţă acerbă şi nedreaptă" şi cu o reducere a cotei sale din subvenţiile agricole ale UE. Alternativa pentru Germania, care conduce în sondaje în cea mai mare ţară a Europei, a depus în septembrie o moţiune în parlament prin care îndeamnă guvernul să excludă aderarea Ucrainei la UE, potrivit Reuters.

Populaţia Ucrainei dinainte de război, de aproximativ 40 de milioane, ar face-o probabil al cincilea sau al şaselea stat ca mărime din UE. Kievul ar dobândi o influenţă politică mare în UE, deoarece deciziile UE sunt luate prin unanimitate sau printr-un sistem de vot care acordă mai multă greutate statelor membre mai mari. Conform termenilor actuali de aderare, ucrainenii ar fi în cele din urmă liberi să circule în UE şi să lucreze oriunde în cadrul acesteia, iar Ucraina ar fi eligibilă pentru subvenţii substanţiale pentru dezvoltare economică de la Bruxelles. Astfel de aranjamente ar putea fi încetinite sau suspendate în timpul unei perioade de tranziţie, iar reformele interne ale UE ar putea fi necesare pentru a primi un stat atât de mare, a declarat un diplomat UE pentru Reuters, unele ţări semnalând opoziţie faţă de orice modificări care le-ar putea slăbi propria influenţă sau putere în bloc, conform sursei citate.

Astfel de preocupări au determinat mai multe propuneri din partea statelor membre de a apropia ţările candidate de UE înainte de aderare şi de a proteja procesul decizional al UE după aderare. Cancelarul german Friedrich Merz a propus acordarea Ucrainei unui nou statut de „membru asociat", pentru a permite oficialilor ucraineni să participe la summiturile şi reuniunile ministeriale ale UE, dar fără drept de vot. Ucraina spune că ideea este nedreaptă, deoarece ar lăsa Kievul fără voce în UE. Comisia Europeană a sugerat consolidarea unei politici de integrare treptată a ţărilor candidate în programele şi sectoarele economice ale UE, precum energia, transporturile, digitalul şi apărarea, odată ce îndeplinesc criteriile pentru fiecare schemă. De asemenea, a sugerat impunerea de limite pentru sprijinul financiar şi accesul pe piaţă pentru „produsele agricole sensibile" din Ucraina, potrivit Reuters.

În Oszczow-Kolonia, Halej a declarat că astfel de măsuri l-ar putea determina să îşi regândească opoziţia faţă de aderarea Ucrainei. „Spunând, de exemplu, «Poţi vinde atât din asta şi atât din aceea» - atunci poate ar putea funcţiona. Dar atâta timp cât piaţa este necontrolată, atunci nu", a spus el, conform sursei citate.