Preţul aurului a coborât luni la cel mai redus nivel din ultimul an, fiind afectat de randamentele ridicate ale obligaţiunilor americane, de aprecierea dolarului şi de perspectivele înăspririi politicii monetare, relatează Reuters. Metalul preţios se îndreaptă astfel spre cea mai slabă performanţă anuală din ultimii peste zece ani, potrivit agenţiei de presă.
Cotaţia aurului a ajuns la 3.830,74 dolari pe uncie troy, cel mai redus nivel înregistrat din 2 octombrie 2025, conform analizei Reuters. Preţul este cu 31,5% sub maximul istoric de 5.594,82 dolari pe uncie, atins în ianuarie 2026, transmite Reuters.
„Pieţele anticipează dobânzi mai ridicate, ceea ce susţine dolarul şi amplifică presiunile asupra aurului, expunându-l unor scăderi suplimentare”, a declarat Nikos Tzabouras, analist financiar la FXCM, citat de Reuters.
Dolarul american se tranzacţionează în apropierea celui mai ridicat nivel din aprilie 2025, ceea ce face aurul, cotat în moneda americană, mai scump pentru investitorii care utilizează alte valute şi reduce cererea, potrivit Reuters.
În acelaşi timp, randamentele titlurilor de stat americane au crescut pe fondul aşteptărilor privind o majorare cu 0,25 de puncte procentuale a dobânzii de referinţă de către Rezerva Federală, la reuniunea din decembrie, relatează agenţia. Instrumentul FedWatch al CME indică şi o probabilitate redusă ca majorarea să ajungă la 0,50 de puncte procentuale, conform informaţiilor prezentate de Reuters.
Presiunile asupra aurului au fost amplificate şi de turbulenţele de pe piaţa acţiunilor, în special de declinul Nvidia, a cărei capitalizare bursieră s-a redus cu aproximativ 1.900 de miliarde de dolari de la începutul lunii octombrie, ajungând vineri la 3.900 de miliarde de dolari, potrivit Reuters.
„Pe termen scurt, aurul este un activ lichid, pe care îl vinzi atunci când ai nevoie de numerar”, a explicat Nicky Shiels, analist la MKS PAMP, citată de agenţia de presă.
Războiul declanşat de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului la sfârşitul lunii februarie a dus la creşterea preţurilor petrolului, alimentând inflaţia şi temerile privind înăsprirea politicilor monetare la nivel mondial, relatează Reuters. Deşi aurul este considerat în mod tradiţional un instrument de protecţie împotriva inflaţiei, atractivitatea sa scade atunci când dobânzile cresc, deoarece metalul preţios nu generează venituri din dobânzi, explică agenţia.
Fondurile tranzacţionate la bursă şi garantate cu aur fizic au înregistrat intrări de 211 tone în trimestrul al treilea, în pofida randamentelor ridicate ale obligaţiunilor şi a dolarului puternic, potrivit datelor prezentate de Reuters. În schimb, cererea de lingouri şi monede de aur a scăzut semnificativ, transmite agenţia.
Băncile centrale au continuat să cumpere aur în primele nouă luni ale anului, achiziţiile totale fiind estimate la 675 de tone de Consiliul Mondial al Aurului (World Gold Council), conform Reuters. Totuşi, ritmul cumpărărilor ar putea încetini în perioada următoare, relatează agenţia.
Polonia, unul dintre cei mai importanţi cumpărători oficiali, şi-a atins obiectivul de a deţine rezerve de aur de 700 de tone, ceea ce ar putea reduce cererea în perioada următoare, potrivit Reuters. Guvernatorul băncii centrale poloneze nu a exclus însă posibilitatea unor noi achiziţii, precizează agenţia.
China rămâne una dintre puţinele pieţe în care cererea oficială de aur se menţine activă, banca centrală continuând achiziţiile începute în urmă cu doi ani, ceea ce susţine interesul investitorilor locali, relatează Reuters.
În pofida scăderilor recente, aurul s-a menţinut până acum peste pragul psihologic de 3.800 de dolari pe uncie, notează Reuters.























































Opinia Cititorului