Extinderea accelerată a inteligenţei artificiale şi nivelul ridicat al datoriei publice se numără printre principalele ameninţări la adresa stabilităţii financiare din zona euro, a declarat luni vicepreşedintele Băncii Centrale Europene, Boris Vujcic, transmite Reuters.
BCE avertizează de mai mult timp asupra problemelor legate de sustenabilitatea datoriei în statele vulnerabile din zona euro şi asupra evaluărilor ridicate ale companiilor din sectorul inteligenţei artificiale, considerate puncte sensibile pentru sistemul financiar, iar aceste preocupări s-au accentuat în ultimul an, potrivit Reuters.
Dacă iniţial inteligenţa artificială era privită în principal prin prisma riscului unor evaluări bursiere exagerate, evoluţiile recente au transformat-o într-o posibilă ameninţare sistemică, cu efecte asupra pieţelor de acţiuni şi obligaţiuni, securităţii cibernetice şi funcţionării operaţionale a instituţiilor financiare, a explicat Vujcic într-un discurs susţinut la o conferinţă organizată la Frankfurt, relatează agenţia de presă.
Vicepreşedintele BCE a atras atenţia că riscul unei corecţii a evaluărilor nu s-a diminuat, ci a crescut, iar ameninţările la adresa stabilităţii financiare sunt amplificate de extinderea finanţării companiilor din sectorul AI de pe pieţele de acţiuni către cele de obligaţiuni, concentrarea expunerilor, adoptarea tot mai rapidă a tehnologiei şi posibilitatea unor atacuri cibernetice, transmite Reuters.
În ceea ce priveşte piaţa obligaţiunilor, una dintre principalele vulnerabilităţi este necesarul excepţional de finanţare al marilor companii tehnologice americane, estimat la aproximativ 5.500 de miliarde de dolari până în 2030, potrivit declaraţiilor lui Vujcic citate de agenţia de presă.
Aceste necesităţi stimulează emisiunile de acţiuni şi obligaţiuni, dar favorizează totodată apariţia unor structuri financiare opace, în afara bilanţurilor contabile, şi a unor mecanisme de finanţare circulară, a avertizat oficialul BCE, conform Reuters.
Inteligenţa artificială amplifică şi riscurile operaţionale pentru companii, în special prin creşterea capacităţii şi autonomiei sistemelor utilizate în atacurile cibernetice, a mai declarat Vujcic, relatează agenţia de presă.
Acesta a avertizat că noile tehnologii sporesc amploarea, viteza şi complexitatea atacurilor, ceea ce ar putea avantaja atacatorii şi ar putea obliga instituţiile financiare să suporte costuri mai mari pentru apărare, în condiţiile unor restricţii mai severe privind utilizarea inteligenţei artificiale în scopuri de securitate, transmite Reuters.
În privinţa datoriei suverane, vicepreşedintele BCE a afirmat că riscurile existente de mai mult timp s-au intensificat, iar îngrijorările privind sustenabilitatea îndatorării au contribuit deja la majorarea semnificativă a costurilor de finanţare pe termen lung, potrivit Reuters.
Creşterea acestor costuri, combinată cu perspective mai slabe de creştere economică, ar putea agrava situaţia bugetară şi ar putea readuce în prim-plan problemele statelor cu un nivel ridicat al datoriei publice, a explicat Vujcic, conform agenţiei citate.
Totodată, necesarul considerabil de capital pentru investiţiile în inteligenţa artificială ridică întrebări privind posibilitatea apariţiei unei concurenţe între sectorul public şi cel privat pentru atragerea finanţării, a concluzionat vicepreşedintele BCE, transmite Reuters.
























































Opinia Cititorului