Economiile în curs de dezvoltare ar putea să nu beneficieze de pe urma creşterii cheltuielilor pentru apărare şi a boom-ului inteligenţei artificiale (AI), deoarece multe dintre ele nu dispun de infrastructura şi resursele financiare necesare pentru a concura, avertizează un raport publicat marţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), transmite Reuters.
Ţările în care investeşte BERD au fost luate prin surprindere de aceste evoluţii şi ar putea întâmpina dificultăţi în a-şi dezvolta capacitatea necesară pentru a profita de noile oportunităţi, potrivit instituţiei financiare.
„Ţările care s-au reinventat anterior pot avea un avantaj, deoarece au experienţă în valorificarea noilor oportunităţi”, a declarat economistul-şef al BERD, Beata Javorcik, subliniind că multe dintre aceste state s-au transformat semnificativ în ultimii 30 de ani.
„Vestea proastă este că nu e uşor să te integrezi în boom-ul AI şi cel din domeniul apărării, deoarece aceste segmente sunt complexe”, a adăugat oficialul, citată de Reuters.
BERD este prezentă în aproximativ 40 de ţări din Europa de Est, Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa.
Invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, a determinat creşterea cheltuielilor pentru apărare. Cu toate acestea, în afara Poloniei şi Turciei, cei mai mari exportatori de armament provin din afara regiunilor în care activează BERD.
În pofida unui sector dinamic al startup-urilor din domeniul apărării, companiile din Europa emergentă întâmpină dificultăţi în obţinerea finanţării la scară largă. Producţia de drone reprezintă o excepţie, numărul companiilor din acest sector crescând rapid în Ucraina, Estonia, Polonia şi Turcia, arată raportul.
De asemenea, majoritatea statelor în care activează BERD au rămas în urmă în domeniul inteligenţei artificiale. Acestea nu au o prezenţă semnificativă în sectoare precum materiile prime critice, producţia de cipuri sau centrele de date, a explicat Javorcik, potrivit Reuters.
În aproape jumătate dintre ţările BERD, reţelele de alimentare cu energie electrică nu ar putea susţine nici măcar funcţionarea unui singur centru de date. Economiile mai bogate sunt mai bine poziţionate pentru a-şi creşte productivitatea, însă şi celelalte state pot dezvolta şi exporta aplicaţii bazate pe AI, care necesită investiţii mai accesibile.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estima luna trecută că inteligenţa artificială ar putea contribui cu 0,4% până la 1,2% la creşterea anuală a productivităţii în statele membre.
Cu toate acestea, economistul-şef al OCDE, Stefano Scarpetta, a atras atenţia că utilizarea AI la locul de muncă rămâne în urma adoptării acestei tehnologii de către consumatori, iar companiile o folosesc încă într-o măsură limitată pentru funcţiile de bază.
„Există un decalaj semnificativ între expunerea la această tehnologie şi utilizarea ei efectivă”, a declarat Scarpetta, transmite Reuters.
























































Opinia Cititorului