Drumul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană se îngustează pe măsură ce războiul cu Rusia se prelungeşte, pe fondul scăderii sprijinului popular, al nemulţumirilor fermierilor şi al ascensiunii partidelor populiste din statele membre, transmite agenţia Reuters.
Deşi aderarea rapidă la Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv esenţial pentru Kiev în încercarea de a ieşi definitiv de pe orbita Moscovei, în cadrul blocului comunitar de 450 de milioane de locuitori există un scepticism tot mai pronunţat privind şansele realizării acestui obiectiv, notează agenţia de presă. În discuţiile purtate cu jurnaliştii, peste o duzină de diplomaţi şi oficiali din statele membre s-au arătat în privat mult mai prudenţi decât liderii europeni care speră să primească Ucraina în următorii ani, invocând obstacole majore pe care atât Kievul, cât şi Uniunea Europeană trebuie să le depăşească, arată Reuters.
„Mergi prin Europa şi îţi dai seama că, în multe ţări, politicienii nu se aşteaptă ca Ucraina să adere nici în zece ani”, a afirmat Gerald Knaus, preşedintele grupului de reflecţie European Stability Initiative şi expert în procesul de extindere, avertizând însă că orice semnal conform căruia Uniunea Europeană nu tratează cu seriozitate aderarea ar avea un efect demoralizator pe care nimeni în Europa nu şi-l doreşte, relatează Reuters.
Chiar şi în situaţii simple, negocierile şi reformele juridice necesare pentru îndeplinirea standardelor politice, democratice şi economice ale Uniunii Europene durează ani de zile, iar Ucraina se confruntă suplimentar cu incertitudinea legată de deznodământul războiului, cu o istorie de corupţie adânc înrădăcinată şi cu dimensiunea sa mare, care complică procesul de integrare, precizează sursa citată.
„Nu este vorba doar despre faptul că Ucraina cere să intre. Ucraina are cea mai capabilă, experimentată în luptă şi pregătită armată de pe continent - un milion de oameni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, recunoscând totodată că un anumit scepticism în blocul comunitar era de aşteptat, dar subliniind că primirea ţării sale este în avantajul blocului european, conform Reuters.
Aderarea unui stat candidat trebuie aprobată în unanimitate de toate cele 27 de ţări membre, iar în Franţa este probabilă organizarea unui referendum pe această temă, în condiţiile în care un sondaj publicat în luna octombrie de fundaţia politică germană Bertelsmann Stiftung arată că doar 47% dintre cetăţenii Uniunii Europene consideră că Ucraina ar trebui să adere în următorii ani, în scădere faţă de 69% în martie 2022, în timp ce 57% dintre respondenţii din Franţa şi Polonia şi 59% dintre cei din Germania se opun aderării în viitorul apropiat, arată agenţia de presă. Un diplomat european de rang înalt a arătat sub protecţia anonimatului că aderarea Ucrainei nu reprezintă o perspectivă realistă în următorii ani, iar un alt diplomat a subliniat că, având în vedere numeroasele alegeri naţionale programate anul viitor, multe guverne vor fi prea ocupate pentru a susţine extinderea blocului comunitar, notează Reuters.
În condiţiile în care Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO, integrarea în Uniunea Europeană rămâne principala speranţă a Kievului de a revendica o victorie geopolitică la finalul războiului şi un stimulent pentru implementarea reformelor democratice, în timp ce liderii care susţin cel mai ferm o aderare rapidă, precum cei din statele baltice, argumentează că Ucraina ar face blocul comunitar mai puternic şi mai sigur datorită armatei sale numeroase şi experienţei în războiul cu drone, mai relatează Reuters.
„Cred că este în interesul Poloniei ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană, dar în anumite condiţii”, a afirmat Grzegorz Drewnik, primarul comunei poloneze Dolhobyczow, din care face parte şi satul Oszczow-Kolonia, citat de Reuters.
Deşi Uniunea Europeană nu a publicat nicio estimare recentă privind costurile aderării Ucrainei, partidul Alternativa pentru Germania (AfD), aflat pe primul loc în sondaje, a depus în septembrie o moţiune în parlament prin care cere guvernului să excludă aderarea Ucrainei, în condiţiile în care o populaţie antebelică de aproximativ 40 de milioane de locuitori ar face din Ucraina al cincilea sau al şaselea cel mai mare stat membru, conferindu-i o influenţă politică majoră în sistemul de vot al Uniunii, drept de liberă circulaţie şi muncă pentru cetăţenii săi şi eligibilitate pentru fonduri substanţiale de dezvoltare de la Bruxelles, precizează Reuters.
„Dacă Ucraina ar adera la Uniunea Europeană, am fi primii perdanţi, şi încă dublu”, a scris pe platforma X politiciana franceză de extremă dreapta Marine Le Pen, favorită pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor, invocând o concurenţă neloială acerbă şi reducerea cotei de subvenţii agricole europene.
Aceste îngrijorări au generat mai multe propuneri alternative din partea statelor membre şi a executivului comunitar, printre care ideea cancelarului german Friedrich Merz de a acorda Ucrainei un nou statut de „membru asociat”, care ar permite oficialilor ucraineni să participe la summiturile europene şi la reuniunile ministeriale fără drept de vot - propunere respinsă de Kiev ca fiind nedreaptă -, precum şi sugestia Comisiei Europene de a integra treptat ţările candidate în programe şi sectoare economice precum energia, transporturile, digitalizarea şi apărarea, alături de limitarea sprijinului financiar şi a accesului pe piaţă pentru produsele agricole sensibile din Ucraina, relatează agenţia de presă.
„Dacă s-ar spune, de exemplu, «Puteţi vinde atât din produsul acesta şi atât din celălalt», atunci poate ar funcţiona. Dar atâta timp cât piaţa este necontrolată, atunci nu”, a conchis fermierul polonez Miroslaw Halej, referindu-se la eventuala introducere a unor cote pentru produsele agricole ucrainene, potrivit Reuters.
























































Opinia Cititorului