Reuters: Economia Chinei a crescut cu 4,5% în trimestrul al treilea pe fondul exporturilor solide

Economia Chinei a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul al treilea, pe fondul avansului puternic al exporturilor şi al activităţii industriale solide care au compensat slăbiciunea cererii interne şi au redus presiunea asupra autorităţilor în privinţa adoptării unor măsuri mai agresive de stimulare, informează Reuters.

Ritmul de creştere de 4,5%, publicat luni de Biroul Naţional de Statistică, a depăşit prognoza de 4,4% dintr-un sondaj realizat în rândul analiştilor şi a consemnat o îmbunătăţire faţă de nivelul de 4,3% din perioada aprilie-iunie, minimul ultimilor peste trei ani, notează agenţia de presă.

Creşterea generală mai solidă a avut la bază saltul exporturilor, excedentul comercial al Chinei consemnând în septembrie un avans peste aşteptări şi menţinând ţara pe traiectoria depăşirii excedentului record de 1,2 trilioane de dolari din anul precedent, conform sursei citate.

Datele privind activitatea economică din luna septembrie au evidenţiat semne de redresare, iar vânzările cu amănuntul au urcat cu 1,1% în ritm anual, peste estimări, accelerând faţă de avansul de 0,4% din august şi marcând cel mai rapid ritm din martie până în prezent, deşi cheltuielile de consum au rămas modeste în ansamblu şi au reliefat caracterul inegal al revenirii economice, transmite publicaţia.

Producţia industrială a consemnat o creştere de 5,5% în septembrie, după un nivel de 5,2% înregistrat în august, evoluţia reprezentând cel mai alert ritm din ultimele şase luni şi confirmând rezilienţa sectorului prelucrător, arată datele menţionate.

Factorii de decizie au ezitat în privinţa lansării unor măsuri generale de stimulare şi au mizat pe faptul că exporturile robuste, susţinute de avântul tehnologic global generat de inteligenţa artificială, menţin expansiunea economică pe traiectoria atingerii ţintei anuale de 4,5%-5,0%, conform agenţiei de presă.

În primele nouă luni din acest an, economia a înregistrat o creştere de 4,6%, nivel plasat în intervalul asumat de guvern, notează sursa citată.

„Mesajul macroeconomic cheie este că economia Chinei este încă stimulată de ofertă şi producţie. Acest lucru susţine creşterea pe termen scurt şi modernizarea industrială, în timp ce eforturile continue pentru întărirea consumului gospodăriilor, a cererii de servicii şi a încrederii consumatorilor ar face redresarea mai echilibrată şi mai durabilă”, a declarat Yuhan Zhang, economist principal la Centrul pentru China al The Conference Board, transmite sursa citată.

Beijingul s-a bazat puternic pe exporturi pentru creştere în acest an, însă acest motor întâmpină presiuni pe fondul cererii interne scăzute şi al amplificării tensiunilor comerciale cu Uniunea Europeană, în timp ce o înţelegere cu blocul comunitar pentru limitarea livrărilor chinezeşti de vehicule hibride apasă asupra comerţului auto aflat în expansiune, notează publicaţia.

Strategia Chinei de redirecţionare a creditului şi a resurselor dinspre sectorul imobiliar către industriile de înaltă tehnologie a generat o economie cu două viteze, în care producţia industrială solidă şi exporturile maschează consumul redus şi investiţiile private anemice, transmite agenţia de presă.

În ritm trimestrial, economia a consemnat o creştere de 1,2% în trimestrul al treilea, depăşind aşteptările analiştilor pentru un avans de 1,1% şi accelerând de la nivelul de 0,9% din perioada aprilie-iunie, conform datelor.

Noii factori de creştere, inclusiv producţia industrială de înaltă tehnologie, economia digitală şi serviciile moderne, au contribuit cu peste 40% la expansiunea economică din primele trei trimestre, a precizat Mao Shengyong, şef adjunct al Biroului Naţional de Statistică, notează sursa citată.

Autorităţile de la Beijing au extins sprijinul pentru cumpărătorii de locuinţe, au prezentat măsuri pentru direcţionarea de credite mai ieftine către sectoare precum infrastructura şi tehnologia şi au alocat 550 de miliarde de yuani (82,28 miliarde de dolari) din cote neutilizate de datorie publică pentru diminuarea presiunilor financiare asupra administraţiilor locale şi pentru stimularea investiţiilor în infrastructură, transmite publicaţia.

Autorităţile au intensificat de asemenea sprijinul fiscal, inclusiv prin extinderea subvenţiilor la dobânzile pentru creditele acordate firmelor private mici şi consumatorilor şi prin utilizarea unui instrument de finanţare de 800 de miliarde de yuani pentru stimularea investiţiilor în infrastructură, informează sursa citată.

Cu toate acestea, investiţiile în infrastructură s-au contractat cu 4,2%, arată agenţia de presă.

Investiţiile în active fixe au scăzut cu 7,2% în primele nouă luni ale anului şi au coborât în acelaşi ritm cu declinul din perioada ianuarie-august, conform datelor.

„Îmbunătăţirea investiţiilor guvernamentale a contribuit la oprirea deteriorării constante a investiţiilor în active fixe”, a afirmat Tianchen Xu, economist principal la Economist Intelligence Unit, notează publicaţia.

Investiţiile din sectorul imobiliar au rămas modeste şi au consemnat o scădere de 20,6% în primele nouă luni ale anului, transmite Reuters.