Guvernele Uniunii Europene au cheltuit în 2026 aproximativ 17,9 miliarde de euro pentru a limita impactul creşterii preţurilor la petrol şi gaze asupra populaţiei şi companiilor, însă peste două treimi din sprijin nu a fost direcţionat către consumatorii vulnerabili, potrivit Comisiei Europene, transmite publicaţia Reuters, citată de News.ro.
Într-o notă pregătită pentru reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro din 8 octombrie, Comisia Europeană a cerut statelor membre să direcţioneze mai eficient măsurile de sprijin, să investească în reţelele electrice şi să menţină taxarea electricităţii sub nivelul celei aplicate gazelor naturale, pentru a încuraja reducerea consumului de combustibili fosili, conform sursei.
De la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, 25 de state membre au adoptat măsuri fiscale pentru a limita efectele preţurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor şi companiilor. Costul bugetar al acestor măsuri a ajuns la 17,9 miliarde de euro în 2026, echivalentul a 0,1% din PIB-ul Uniunii Europene, potrivit publicaţiei.
„Peste două treimi din sprijin constă în măsuri nedirecţionate privind preţurile şi, prin urmare, nu respectă necesitatea ca măsurile pe termen scurt să fie orientate către cei mai vulnerabili, să minimizeze costurile fiscale şi să fie compatibile cu necesitatea decarbonizării sistemului energetic”, a transmis Comisia, conform sursei.
Executivul comunitar estimează că economia zonei euro va creşte în acest an mai rapid decât prognoza de 0,9% avansată în luna mai. Pentru 2027, însă, creşterea economică ar urma să fie mai slabă decât estimarea anterioară de 1,2%, potrivit publicaţiei.
Inflaţia este estimată să rămână în linii mari în apropierea prognozei de 3% pentru acest an, însă în 2027 ar urma să depăşească nivelul de 2,3% anticipat anterior, informează sursa citată.
Comisia a avertizat şi asupra majorării costurilor de împrumut ale statelor membre, care accentuează necesitatea unei politici fiscale prudente. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale din zona euro se află aproape de maximele ultimilor ani, iar agravarea şocului energetic alimentează aşteptările pieţelor privind cel puţin trei majorări de dobândă ale Băncii Centrale Europene până la sfârşitul lui 2027, conform publicaţiei.
Comisia Europeană recomandă ca eventualele noi măsuri de sprijin pentru gospodării şi companii să fie bine concepute, direcţionate către cei care au nevoie de ele şi limitate în timp, indicând experienţa crizei energetice din 2022-2023 drept principala lecţie pentru actuala situaţie, potrivit sursei.

























































Opinia Cititorului