Reuters: Impasul politic din România intensifică presiunea asupra ratingurilor înainte de revizuirea S&P

Eşecul României de instalare a unui nou guvern miercuri a intensificat presiunea asupra ratingului său de credit de grad investiţional, în contextul în care un impas politic de cinci luni se ciocneşte cu o acumulare rapidă a datoriei publice care testează limitele sustenabilităţii fiscale, transmite Reuters.

Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureşan a pierdut votul de încredere în parlament şi a prelungit o criză care a adus deja leul românesc la minime record şi a împins randamentele obligaţiunilor locale pe 10 ani ale ţării în creştere cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, la maxime ale ultimului an în ultimele două săptămâni, relatează Reuters.

Datoria internaţională a României se află sub presiune de ceva vreme, obligaţiunile pe termen lung tranzacţionându-se în ultimele zile la cele mai scăzute preţuri din mai 2025, precizează Reuters.

S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se situează la cea mai joasă treaptă, investment grade, cu o perspectivă negativă, potrivit sursei citate.

Swap-urile pe credit implicit pe cinci ani s-au tranzacţionat la niveluri care prevăd o retrogradare cu două trepte la BB de la începutul anului 2025, deoarece reducerile guvernamentale menite să limiteze creşterea creditelor au subminat coaliţia de guvernământ pro-Uniunea Europeană din România şi au amplificat sprijinul pentru Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), opoziţie eurosceptică, conform sursei menţionate.

„Finanţele publice ale României s-au îmbunătăţit. Însă sunt necesare mult mai multe progrese pentru a linişti investitorii şi a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit.”, au declarat analiştii de la Capital Economics într-o notă, potrivit aceleiaşi surse.

Guillaume Tresca, strateg senior pentru pieţe emergente la Generali Asset Management, a estimat o probabilitate de unu din patru a unei retrogradări a S&P, spunând că agenţia de rating a adoptat o viziune mai indulgentă în ceea ce priveşte formarea guvernului, concentrându-se mai mult pe reducerea deficitului, informează Reuters.

„Atât S&P, cât şi Moody's ar putea tolera o perioadă mai prelungită de instabilitate politică, cu condiţia ca consolidarea fiscală să rămână pe drumul cel bun, dar probabil nu dincolo de primul trimestru al anului 2027. O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanşa o retrogradare.”, a spus el, conform sursei citate.

Eşecul ridică perspectiva ca AUR să se unească cu social-democraţii de stânga pentru a forma o nouă majoritate parlamentară, un rezultat de care investitorii se tem că ar putea deraia eforturile de reducere a deficitului României, chiar în momentul în care agenţiile de rating pregătesc noi evaluări, precizează Reuters.

România a evitat la limită o retrogradare la sub-investment grade de către Fitch la sfârşitul lunii iulie, iar toate cele trei agenţii majore de rating au subliniat că ţara trebuie să adopte un buget pentru 2027 până la sfârşitul acestui an, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului, relatează Reuters.

România a convenit cu Bruxelles-ul să reducă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din producţia publică stabilit de UE până în 2030, precizează Reuters.

Moody's şi Fitch urmează să revizuiască ratingul de credit al României la începutul anului viitor, adaugă Reuters. La fel ca S&P, ambele agenţii au acordat României cel mai scăzut rating investment grade, cu o perspectivă negativă, mai adaugă Reuters.

Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureştiul nu îşi poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulenţele politice, transmite Reuters.

„Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea lua o pauză, reduce deficitul la 6% din producţie şi apoi să punem pauză. Nu ne putem permite să ne oprim. Podul din spatele nostru e rupt, nu mai rămâne decât înainte.”, a declarat Nazare la o conferinţă financiară săptămâna aceasta, potrivit sursei citate.

Banca centrală a avertizat, de asemenea, săptămâna aceasta cu privire la riscurile pierderii controlului asupra finanţelor publice, informează Reuters.

„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani, când rata de creştere era triplă faţă de cea din perioada pre-pandemie. Consecinţele sunt imediate, costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, aşa că cheltuim pe dobânzi mai mult decât obiectivul de deficit pe care ne propunem să îl atingem.”, a declarat viceguvernatorul Cosmin Marinescu, potrivit sursei menţionate.

El a spus că nevoile brute de finanţare au depăşit 10% din PIB, „dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc”, potrivit Reuters.

România a înregistrat unele progrese: deficitul bugetar consolidat s-a situat la 2,89% din PIB până în august, faţă de 4,51% cu un an mai devreme, deoarece guvernul îşi propune să reducă decalajul pe întregul an la 6,2%, de la peste 9% în 2024, însă investitorii spun că această îmbunătăţire ar putea fi umbrită de disfuncţionalităţi politice, precizează Reuters.

„Cu cât criza politică persistă mai mult, cu atât este mai mare riscul ca aceasta să poată schimba lucrurile din perspectiva ratingurilor”, a declarat Kathryn Exum, co-director al departamentului de cercetare şi strategie suverană la Gramercy, conform Reuters.

O retrogradare ar declanşa probabil vânzări forţate care ar mări spread-urile obligaţiunilor, a adăugat ea, potrivit Reuters.