Guvernul italian va revizui procedurile de gestionare a alertelor de securitate, inclusiv a ameninţărilor în masă transmise prin e-mail, potrivit noilor reguli, clădirile vizate vor fi evacuate numai dacă există indicii concrete privind un pericol real, a anunţat joi executivul condus de Giorgia Meloni, după ce aproximativ 6.300 de şcoli au primit miercuri ameninţări cu bombă, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Alertele fac parte dintr-o serie de farse şi atacuri cibernetice care au vizat, în mai multe ţări europene, supermarketuri, bănci de sânge, sisteme de transport aerian şi posturi de radio şi televiziune, informează sursa menţionată.
În Italia, numeroase şcoli au fost evacuate imediat după primirea mesajelor, provocând perturbări extinse. Părinţii s-au grăbit să-şi ia copiii, iar panica s-a răspândit pe reţelele de socializare. Peste 1.800 de alerte au fost înregistrate şi joi, iar unele unităţi de învăţământ au fost din nou închise, conform publicaţiei.
Premierul Giorgia Meloni i-a invitat pe liderii opoziţiei la discuţii privind gestionarea unor astfel de incidente. Biroul şefei guvernului a transmis că evacuările nu ar trebui dispuse doar pe baza unor e-mailuri trimise în masă, ci numai atunci când există elemente concrete care indică un pericol, potrivit sursei.
La finalul întâlnirii, reprezentanţii opoziţiei de centru şi de stânga au afirmat că guvernul trebuie să prezinte propuneri pentru gestionarea ameninţărilor. Aceştia au criticat totodată priorităţile bugetare ale executivului, acuzând-o pe Meloni că acordă mai multă atenţie achiziţiilor de armament decât apărării cibernetice, conform publicaţiei.
Alerte false cu bombe în şcoli au fost semnalate şi în Scoţia, Irlanda şi Irlanda de Nord. Spre deosebire de Italia, autorităţile din aceste regiuni le-au considerat de la început farse şi au permis continuarea cursurilor, potrivit sursei.
Unii oficiali europeni au avansat posibilitatea ca Rusia să se afle în spatele unei campanii menite să perturbe viaţa cotidiană în statele europene. Oficialii italieni au precizat însă că, până în prezent, nu există dovezi care să susţină această ipoteză, conform publicaţiei.
Moscova neagă orice implicare şi respinge acuzaţiile. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a declarat că acuzaţiile pe care le consideră nefondate, prin care Rusia este asociată cu diverse incidente, au devenit o tendinţă persistentă în ţările europene, potrivit sursei.

























































Opinia Cititorului