Liderii europeni se reunesc joi la Bruxelles pentru a analiza viitorul relaţiilor comerciale cu China, ale cărei exporturi în creştere de maşini şi alte bunuri manufacturate ameninţă să dăuneze industriei locale şi să provoace concedieri masive în Europa, potrivit Reuters. Alte subiecte ale reuniunii de două zile includ Ucraina, inclusiv acordul privind motorina dintre preşedintele american Donald Trump şi Rusia, Orientul Mijlociu, apărarea, migraţia, bugetul pe termen lung al UE şi demersurile de extindere a blocului celor 27 de state, conform aceleiaşi surse.
Pentru unii, summitul poate marca o pauză binevenită de la problemele interne, potrivit Reuters. Preşedintele francez Emmanuel Macron se confruntă cu proteste studenţeşti şi pierderi abrupte de obligaţiuni din cauza blocajului bugetar, cancelarul german Friedrich Merz se luptă să-şi pună coaliţia pe drumul cel bun după înfrângerile din alegerile regionale, iar premierul spaniol Pedro Sanchez este în urmă în sondaje înaintea alegerilor, conform aceleiaşi surse. În întreaga Europă, politicienii mainstream sunt sub presiunea partidelor de extremă dreapta şi naţionaliste, alimentate de sentimentul multor votanţi că economia nu generează suficientă bogăţie pentru a finanţa nivelurile de servicii publice pe care le aşteaptă, potrivit Reuters.
Provocările gemene ale exporturilor chinezeşti ieftine şi tarifelor americane mai mari pun presiune suplimentară pe baza industrială a regiunii şi duc în unele cazuri la pierderi de locuri de muncă, precum cele 100.000 de la Volkswagen din Germania, conform Reuters.
Deficitul comercial în creştere cu China
În acest context, liderii UE vor începe joi prin a discuta dacă un acord preliminar schiţat cu Beijingul pentru a opri un val de importuri de maşini hibride este un prim pas suficient de bun pentru a continua discuţiile cu China privind o înţelegere comercială mai largă, în loc să ia în considerare restricţii mai dure, potrivit Reuters. Propunerile franco-germane au fost deja prezentate pentru posibile măsuri de limitare a unui deficit de bunuri cu China care a ajuns la 360 de miliarde de euro anul trecut şi era deja de 200 de miliarde de euro în primele şase luni din 2026, conform aceleiaşi surse.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că un astfel de deficit este „nesustenabil" şi a promis că UE va folosi toate mijloacele posibile pentru a-l reduce, potrivit Reuters. Focusul executivului UE s-a mutat de la îmbunătăţirea accesului companiilor europene pe pieţele chinezeşti către a permite Chinei să vândă mai puţin în bloc, conform aceleiaşi surse. Deficitele comerciale există în multe sectoare, inclusiv maşini, textile, metale de bază, chimicale şi automobile, potrivit Reuters.
Comisarul european pentru comerţ, Maros Sefcovic, a numit acordul UE-China de săptămâna trecută un „rezultat foarte bun", dar a avertizat că este doar un prim pas în procesul mai amplu de reechilibrare, conform Reuters. Liderii UE probabil vor instrui Comisia să continue dialogul cu Beijingul, determinând în acelaşi timp dacă să ia măsuri suplimentare, potrivit aceleiaşi surse. Un oficial senior al Comisiei a declarat luni că dialogul singur este puţin probabil să finalizeze treaba, conform Reuters.
Documentul franco-german de săptămâna trecută a declarat că există o nevoie urgentă de măsuri pentru a face faţă importurilor de chimicale şi PET - plasticul utilizat pe scară largă în ambalaje, potrivit Reuters. De asemenea, a cerut măsuri pentru a limita dependenţa companiilor de surse unice pentru aprovizionări critice şi pentru a riposta rapid împotriva ţărilor care dăunează blocului, conform aceleiaşi surse. Comisia probabil va propune prima astfel de măsură în decembrie, chiar dacă liderii decid săptămâna aceasta să continue discuţiile cu China între timp, potrivit Reuters.
Schimbarea de poziţie a Germaniei
Documentul comun marchează o întoarcere pentru Germania, care doar acum doi ani critica vocal planurile UE de a impune tarife vehiculelor electrice fabricate în China, potrivit Reuters. Acum, Germania a semnat pentru poziţia protecţionistă a Franţei, conform aceleiaşi surse.
Sander Tordoir, economist şef la Centre for European Reform, a declarat că este semnificativ că o schimbare de politică care fierbea sub suprafaţă la Berlin în ultimele săptămâni şi luni este acum oficială, potrivit Reuters. El a arătat că este semnificativ că cele două state membre UE cele mai importante văd clar ochi în ochi despre cum să gestioneze al doilea şoc chinezesc, conform aceleiaşi surse.
Macron şi-a pierdut majoritatea parlamentară în 2024, astfel încât politica europeană este una dintre puţinele pârghii rămase prin care mai poate exercita influenţă politică şi încerca să-şi modeleze moştenirea, urmând să se retragă anul viitor când mandatul său prezidenţial se încheie, potrivit Reuters. Sanchez, care a susţinut o linie mai blândă faţă de Beijing în timp ce ţara sa întâmpină investiţii chinezeşti, ar putea fi în afara funcţiei după alegerile anticipate pe care le-a convocat pentru 29 noiembrie, în timp ce sondajele arată că centrul şi extrema dreaptă ar putea câştiga suficiente voturi pentru a forma un guvern, conform aceleiaşi surse.
Prin contrast, premierul polonez Donald Tusk şi premierul italian Giorgia Meloni intră în summit din poziţii de relativă putere politică, deşi inflaţia în creştere şi costurile energetice afectează Italia, potrivit Reuters. Agenda guvernului din Polonia a fost blocată de preşedintele naţionalist, iar oboseala faţă de refugiaţi şi temerile de război în Ucraina care se revarsă peste graniţă au împins votanţii către partidele de extremă dreapta, conform aceleiaşi surse.





























































Opinia Cititorului