Spaniolul Pablo Hernandez de Cos este principalul favorit pentru a-i succeda Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), după ce Germania şi-a exprimat sprijinul pentru candidatura sa şi a propus un economist german pentru funcţia de economist-şef al instituţiei, relatează Reuters.
Guvernele Uniunii Europene negociază numirea a trei membri în Comitetul executiv al BCE, inclusiv a viitorului preşedinte. La sfârşitul lunii octombrie, Christine Lagarde a anunţat că intenţionează să demisioneze cu opt luni înainte de încheierea mandatului, pentru a putea vorbi mai liber despre subiecte care nu ţin de politica monetară, conform sursei.
Ministrul german de Finanţe, Lars Klingbeil, l-a propus marţi pe economistul Markus Brunnermeier, de la Universitatea Princeton, pentru un loc în Comitetul executiv, cu atribuţii de economist-şef. Guvernul cancelarului Friedrich Merz urmează să decidă miercuri asupra nominalizării, potrivit Ministerului german de Finanţe, potrivit publicaţiei.
Surse apropiate discuţiilor au declarat pentru Reuters că Berlinul îl susţine pe Hernandez de Cos pentru funcţia de preşedinte al BCE. Prin promovarea unui candidat german pentru postul de economist-şef, care presupune elaborarea de propuneri de politică economică şi monetară, Germania ar facilita obţinerea sprijinului pentru candidatul spaniol, conform sursei.
Înţelegerea ar avea la bază un echilibru între statele din nordul şi sudul Uniunii Europene în cadrul Comitetului executiv, format din şase membri. În acest scenariu, Franţa ar urma să ocupe următorul loc care devine vacant, după plecarea Isabel Schnabel, responsabilă în prezent de operaţiunile de piaţă, la începutul lunii ianuarie, potrivit publicaţiei.
Franţa, Germania şi Italia au, de facto, câte un loc permanent în conducerea BCE. Deşi preşedintele instituţiei stabileşte oficial responsabilităţile membrilor Comitetului executiv, economiştii consideră că Parisul ar putea dori să păstreze portofoliul operaţiunilor de piaţă, care include programele de achiziţii de obligaţiuni ale BCE, în contextul tensiunilor recente legate de datoria publică franceză, conform sursei.
























































Opinia Cititorului