Rusia urmăreşte să obţină luni două funcţii de conducere în cadrul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU), agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru telecomunicaţii, în cadrul eforturilor Moscovei de a-şi reduce izolarea internaţională generată de războiul din Ucraina şi de a dobândi un control mai mare asupra tehnologiei digitale, susţin diplomaţii consultaţi de agenţia Reuters.
Potrivit acestora, în cadrul Naţiunilor Unite se manifestă o reticenţă tot mai mare de a critica public Rusia, unele state au reluat relaţiile comerciale şi de securitate cu Moscova, iar autorităţile ruse profită de oboseala tot mai accentuată faţă de conflictul din Ucraina pentru a obţine poziţii care le sporesc influenţa în organizaţie, relatează Reuters.
Moscova candidează pentru două posturi de conducere în cadrul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor în urma alegerilor pentru zeci de funcţii, care se desfăşoară la Doha, capitala Qatarului, în perioada 9-27 noiembrie 2026, şi la care votează cele 194 de state membre ale agenţiei, notează Reuters.
„Alegerea lor ar demonstra că Rusia a revenit în sistemul multilateral. În sistemul ONU există o stare de oboseală faţă de problema Ucrainei”, a declarat un diplomat occidental, sub protecţia anonimatului, pentru Reuters.
Anul trecut, Rusia a eşuat în încercarea de a obţine un loc în consiliul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar în 2023 nu a strâns suficiente voturi pentru a reveni în Consiliul pentru Drepturile Omului, organismul Naţiunilor Unite în acest domeniu cu sediul la Geneva, precizează sursa citată. Un alt diplomat din cadrul organizaţiei a explicat că şansele Moscovei de a obţine astfel de funcţii sunt mai ridicate, deoarece unele state doresc normalizarea relaţiilor comerciale şi de securitate cu Rusia şi evită să i se opună în mod deschis la vot, arată Reuters.
În replică, ambasadorul Ucrainei la sediul Naţiunilor Unite de la Geneva, Yevhenii Tsymbaliuk, a arătat că atacurile ruseşti au provocat în Ucraina daune în sectorul telecomunicaţiilor estimate la peste 2,5 miliarde de dolari, sumă care nu include atacurile cibernetice, transmite agenţia Reuters.
„Un astfel de comportament nu ar trebui recompensat”, a declarat ambasadorul ucrainean Yevhenii Tsymbaliuk pentru Reuters.
Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, cu sediul la Geneva, a fost fondată în 1865 pentru a armoniza serviciile de telegrafie, alocă spectrul radio la nivel global şi contribuie la stabilirea standardelor pentru inteligenţa artificială şi tehnologiile emergente, motiv pentru care statele concurează pentru obţinerea de funcţii în cadrul agenţiei, menţionează Reuters. La reuniunea de la Doha, americanca Doreen Bogdan-Martin a fost realesă în funcţia de secretar general al instituţiei, în timp ce diplomaţii occidentali şi-au exprimat îngrijorarea faţă de prezenţa Rusiei în funcţii de conducere şi faţă de influenţa sa asupra politicilor din domeniul telecomunicaţiilor, notează sursa citată.
Agenţia de la Geneva a validat anterior plângeri conform cărora Rusia interferează cu semnalele sateliţilor, iar o propunere susţinută de Lituania şi aflată în analiză vizează adoptarea unor măsuri mai ferme împotriva acestor acţiuni, precizează Reuters. Unul dintre posturile vizate de Moscova este în Consiliul pentru Reglementări Radio, organismul care gestionează astfel de plângeri şi unde Rusia concurează cu Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan şi Uzbekistan pentru două locuri alocate regiunii sale, iar al doilea post este în Consiliul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, format din 48 de membri cu atribuţii asupra bugetului, strategiei şi administrării organizaţiei, unde şi-a depus candidatura şi România, după ce Guvernul de la Bucureşti a aprobat la finele lunii octombrie o hotărâre pentru susţinerea acestui demers la conferinţa de la Doha, conchide agenţia de presă.
























































Opinia Cititorului