Preşedintele american Donald Trump se va întâlni săptămâna aceasta cu omologul său chinez Xi Jinping fără să fi reuşit să îndeplinească unul dintre obiectivele centrale ale strategiei sale comerciale, respectiv reducerea dependenţei Statelor Unite de China pentru aprovizionarea cu minerale critice, esenţiale pentru industria tehnologică, producţia de armament şi dezvoltarea inteligenţei artificiale, transmite agenţia Reuters. În pofida investiţiilor federale de miliarde de dolari, numeroase proiecte miniere americane se află încă la ani distanţă de începerea producţiei, situaţie care menţine dependenţa producătorilor americani de materialele chinezeşti utilizate în semiconductori, robotică, echipamente militare şi centre de date pentru inteligenţă artificială, arată sursa citată.
Potrivit analiştilor consultaţi de Reuters, această dependenţă limitează capacitatea de negociere a Washingtonului, întrucât Donald Trump nu poate exercita presiuni prea mari asupra Beijingului în privinţa tarifelor vamale şi a restricţiilor la export fără să rişte întreruperea aprovizionării cu metale, magneţi şi compuşi chimici pe care industria americană nu îi produce în cantităţi suficiente. China, cel mai mare producător mondial de pământuri rare, şi-a folosit deja poziţia dominantă ca instrument de negociere, restricţionând anul trecut exporturile unor minerale şi magneţi şi afectând activitatea Ford Motor şi a altor producători americani, ceea ce a determinat Washingtonul să negocieze menţinerea accesului la aceste materiale, notează agenţia de presă. Întâlnirea dintre Donald Trump şi Xi Jinping, aşteptată joi, ar putea duce la prelungirea armistiţiului comercial dintre cele două ţări, care urmează să expire în luna ianuarie şi include derogări de la restricţiile la export pentru anumite minerale critice.
„În prezent există mai multe prezentări PowerPoint decât autorizaţii, aşa că întrebarea este câte dintre aceste proiecte există doar în documente PDF şi câte sunt pregătite efectiv pentru începerea lucrărilor”, a declarat Samir Kapadia, responsabil pentru comerţ în cadrul firmei de consultanţă Vogel Group din Washington, citat de Reuters. La rândul său, Rich Nolan, preşedintele National Mining Association, organizaţie reprezentativă pentru industria minieră americană, a afirmat că „chinezii au folosit mineralele critice ca pe un laţ în jurul gâtului Statelor Unite ori de câte ori au considerat necesar”. De cealaltă parte, Beijingul susţine că restricţiile sale urmăresc să împiedice utilizarea mineralelor în scopuri militare şi acuză Washingtonul că abuzează de controalele la export prin blocarea livrărilor de semiconductori către China, mai relatează Reuters.
Diferenţele dintre capacităţile industriale ale celor două state rămân considerabile, în condiţiile în care, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Statele Unite aveau în 2025 o capacitate anuală de producţie de aproximativ 4.500 de tone de magneţi din neodim-fier-bor - utilizaţi în vehicule electrice şi echipamente militare -, comparativ cu aproximativ 210.000 de tone în China, precizează sursa citată. Avantajul Beijingului nu se limitează la extracţia mineralelor, China investind timp de decenii în instalaţii de procesare şi rafinare, competenţe tehnice şi infrastructură industrială necesare transformării materiilor prime în componente utilizate de producători, în timp ce reconstruirea unei industrii pe care Statele Unite au abandonat-o în mare măsură la sfârşitul secolului trecut necesită zece ani sau chiar mai mult pentru ca minele, rafinăriile şi instalaţiile de procesare să devină operaţionale.
Printre proiectele susţinute de administraţia Donald Trump se numără o rafinărie de 7,4 miliarde de dolari din Tennessee, dezvoltată cu sprijinul companiei sud-coreene Korea Zinc, care ar urma să înceapă activitatea abia în 2030, precum şi intenţia grupurilor Rio Tinto şi BHP de a construi cea mai mare mină de cupru din America de Nord, care nu ar urma să devină operaţională înainte de deceniul următor, arată Reuters. Administraţia americană a convenit anul trecut să achiziţioneze o participaţie la Trilogy Metals, companie care intenţionează să înceapă producţia de cupru în Alaska în 2031, iar între timp Vulcan Elements a început fabricarea de magneţi din pământuri rare în Carolina de Nord, însă produsele sale nu au primit încă aprobarea clienţilor pentru utilizare.
Alte proiecte se află într-un stadiu mai avansat, printre acestea numărându-se extinderea producţiei de magneţi a companiei MP Materials în Texas, în baza unui parteneriat de mai multe miliarde de dolari cu Pentagonul, şi construcţia minei Thacker Pass din Nevada de către Lithium Americas, considerată cea mai mare sursă de litiu din America de Nord, cu începerea producţiei estimată pentru 2028, notează agenţia de presă. Totodată, Perpetua Resources intenţionează să înceapă în 2029 producţia de antimoniu în Idaho, mineral utilizat inclusiv la fabricarea muniţiei şi a blindajelor.
Strategia administraţiei Donald Trump se confruntă şi cu incertitudini politice interne, deoarece victoriile democraţilor în alegerile de la jumătatea mandatului le vor asigura controlul Congresului începând de anul viitor, iar unii reprezentanţi ai partidului au contestat investiţiile guvernamentale în companii private, conchide Reuters. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, al cărui departament a finanţat mai multe proiecte din sectorul mineralelor critice, a declarat săptămâna trecută că este pregătit să ofere explicaţii privind toate investiţiile realizate de administraţie, în timp ce Casa Albă nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta situaţia.
























































Opinia Cititorului