Statele Unite şi Rusia se opun iniţiativelor menite să impună restricţii legale asupra utilizării armelor autonome, în contextul în care discuţiile pe această temă încep săptămâna aceasta la Geneva, relatează agenţia Reuters.
Dezvoltarea inteligenţei artificiale a stimulat progresul în domeniul dronelor, roboţilor, tancurilor, submarinelor şi al altor echipamente militare capabile să ucidă fără intervenţia umană, iar armele semi-autonome, asistate de inteligenţa artificială, au fost deja utilizate în Ucraina, Sudan şi Orientul Mijlociu, în ciuda preocupărilor de natură etică, arată sursa citată.
Reuniunea organizată de Naţiunile Unite are ca obiectiv luarea unei decizii asupra oportunităţii demarării unor negocieri în vederea încheierii unui acord cu caracter juridic obligatoriu referitor la interdicţiile şi reglementările pentru sistemele de arme autonome letale (LAWS), notează Reuters. Însă, în timp ce majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenţiei privind anumite arme convenţionale (CCCW) susţin această iniţiativă, state precum Statele Unite, Rusia şi Israel se opun, deoarece consideră că dreptul umanitar existent este suficient, în vreme ce liderii Organizaţiei Naţiunilor Unite, ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, precum şi Papa au avertizat asupra pericolelor legate de armele autonome şi s-au pronunţat în favoarea unei reglementări, precizează agenţia de presă.
„Nu ar trebui să lăsăm niciodată maşinile să decidă cine trăieşte şi cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem că se apropie cu paşi mari”, a declarat Verity Coyle, de la Human Rights Watch, organizaţie care pledează pentru măsuri ferme legate de utilizarea armelor autonome, potrivit Reuters.
Discuţiile se anunţă dificile, însă statele au posibilitatea să găsească un teren comun pentru a ajunge la un compromis până la sfârşitul săptămânii, iar toate opţiunile sunt pe masă, respectiv un acord cu caracter juridic obligatoriu, unul fără caracter obligatoriu sau un acord hibrid care să le combine pe ambele, au declarat doi diplomaţi pentru Reuters.
Pe fondul acestor dezbateri, unii activişti denunţă faptul că sistemele de arme autonome au un comportament imprevizibil, ceea ce sporeşte riscul unor erori fatale, arată sursa citată.
Sistemele de arme autonome letale nu mai ţin de domeniul science-fiction, iar în Ucraina au fost deja utilizate sisteme complet autonome, potrivit unor informaţii din presă, a declarat Anna Hehir, responsabilă cu guvernanţa inteligenţei artificiale militare în cadrul organizaţiei Future of Life Institute, cu sediul în Statele Unite, citată de Reuters.
Statele Unite preferă liniile directoare în locul unor norme obligatorii pentru armele autonome, deoarece consideră că dreptul internaţional oferă deja un cadru care reglementează desfăşurarea războiului, şi au propus un mandat de cinci ani pentru desfăşurarea negocierilor în vederea unui acord fără caracter obligatoriu, în timp ce Comitetul Internaţional al Crucii Roşii apreciază că dreptul umanitar nu abordează în mod suficient riscurile specifice legate de aceste sisteme, notează Reuters.
Deşi Rusia nu şi-a făcut publică poziţia înaintea discuţiilor, aceasta s-a opus deja în trecut propunerilor de acord cu caracter juridic obligatoriu şi intenţionează să împiedice Uniunea Europeană, care participă la negocieri în calitate de observator, să ia cuvântul, a declarat un înalt diplomat occidental pentru Reuters.
Statele Unite şi Rusia vor încerca să dilueze orice acord, aşa cum au procedat în septembrie cu un text referitor la armele autonome şi potenţialul lor de a provoca daune, a apreciat Anna Hehir, potrivit agenţiei de presă.
Marea Britanie, Germania şi Franţa propun negocieri pentru un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit, a precizat Verity Coyle pentru Reuters.
























































Opinia Cititorului