Viitorul finanţărilor europene pentru Regiunea Sud-Est, legătura dintre şcoală şi piaţa muncii, dar şi rolul companiilor în dezvoltarea economiei locale au fost principalele teme abordate de Roxana Mînzatu în timpul vizitei efectuate ieri la Buzău. Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene s-a întâlnit cu reprezentanţi ai administraţiei publice din regiune, a vizitat o unitate de învăţământ şi o companie industrială şi a participat la Topul Firmelor din judeţul Buzău.
Roxana Mînzatu a ajuns la Buzău pentru o serie de întâlniri şi vizite de lucru dedicate viitorului fondurilor europene şi modului în care acestea pot contribui concret la dezvoltarea comunităţilor locale. Un punct important al agendei l-a reprezentat întâlnirea cu preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Marcel Ciolacu, şi cu reprezentanţi ai judeţelor Brăila, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, care formează Regiunea de Dezvoltare Sud-Est. Discuţiile au vizat pregătirea regiunii pentru viitorul exerciţiu financiar european 2028-2034, într-un moment în care România trebuie să înceapă să-şi stabilească priorităţile şi să pregătească proiecte care să poată fi finanţate în următorii ani.
Potrivit Roxanei Mînzatu, Comisia Europeană i-a propus României o alocare de peste 60 de miliarde de euro prin viitorul Plan de Parteneriat Naţional şi Regional. Bugetul se află încă în negociere, însă oficialul european a subliniat că pregătirea proiectelor nu trebuie amânată.
Roxana Mînzatu a declarat: „Avem şi o propunere pentru un viitor cadru financiar multianual 2028-2034. Comisia a propus o alocare record de 2 trilioane de euro, 1,26 din venitul naţional brut al Uniunii Europene, un buget care să poată să păstreze şi investiţiile din politica de coeziune, politică agricolă comună, dar să poată să răspundă şi altor provocări ale Europei, nevoia de a fi mai competitivi cu economiile noastre, de a inova mai mult, a putea concura cu Asia, cu China, cu Statele Unite, mai bine, de a putea investi în inteligenţă artificială, nevoia de a investi şi în securitate, pregătire pentru situaţii de urgenţă şi de criză, inclusiv cele climatice şi atunci am propus un buget mult peste ce am avut până acum, dar discuţiile între co-legiuitor, cei care până la urmă vor da forma finală a bugetului, între Parlamentul European şi Statele Membre, printre care şi România din Consiliu, sunt extraordinar de complexe şi de dure” .
Mesajul transmis reprezentanţilor administraţiei a fost că investiţiile europene trebuie gândite pornind de la nevoile reale ale oamenilor: şcoli care pregătesc tineri pentru meserii căutate, companii care au nevoie de angajaţi calificaţi şi comunităţi care solicită servicii publice şi sociale mai bune.
„Misiune în România: viitorul fondurilor europene în regiunea de sud-est. Finanţarea europeană trebuie construită pornind de la nevoile din teren. De la şcoala care pregăteşte tineri pentru o meserie, de la firma care caută angajaţi calificaţi şi de la comunitatea care are nevoie de servicii mai bune”, a transmis Roxana Mînzatu.
• Fondurile europene trebuie transformate în rezultate concrete
Un alt subiect important al întâlnirii a fost accelerarea proiectelor finanţate prin programele europene aflate deja în derulare. Roxana Mînzatu a atras atenţia că întârzierile în implementarea investiţiilor se traduc în aşteptări mai mari pentru cetăţeni. O şcoală care nu este modernizată la timp, un serviciu social care întârzie să fie pus la dispoziţia comunităţii sau o oportunitate de angajare care nu se concretizează reprezintă efecte directe ale blocajelor din implementarea proiectelor. În opinia sa, autorităţile trebuie să urmărească nu doar atragerea banilor europeni, ci şi transformarea acestora în investiţii funcţionale, cu efecte vizibile în viaţa de zi cu zi.
Roxana Mînzatu a mai anunţat: ”M-am întâlnit astăzi cu preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Marcel Ciolacu, şi cu reprezentanţi din întreaga Regiune de Dezvoltare Sud-Est din judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Am vorbit despre pregătirea regiunii Sud-Est pentru finanţările europene din perioada 2028-2034. Comisia Europeană a propus pentru România o alocare de peste 60 de miliarde de euro prin viitorul Plan de Parteneriat Naţional şi Regional. Bugetul este încă în negociere, dar pregătirea proiectelor trebuie să înceapă acum. În paralel, trebuie să accelerăm proiectele finanţate din fondurile disponibile astăzi. Fiecare întârziere înseamnă că oamenii aşteaptă mai mult pentru o şcoală modernizată, un serviciu social sau o oportunitate de muncă. Responsabilitatea noastră este să transformăm aceste fonduri în rezultate pe care comunităţile le simt în viaţa de zi cu zi”.
• Vizită la Liceul Tehnologic „Henri Coandă”: investiţiile în educaţie, o prioritate
Agenda vizitei a continuat la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” din Buzău, unde Roxana Mînzatu a văzut modul în care finanţările europene contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie. Discuţiile şi vizita au pus în evidenţă două direcţii importante: investiţiile în infrastructura şcolară, realizate prin PNRR, şi oportunităţile oferite elevilor şi profesorilor prin programul Erasmus+.
”M-am bucurat să văd la Liceul Tehnologic «Henri Coandă» cum banii europeni se pun în practică zi de zi. De la infrastructură prin PNRR, până la experienţele acumulate prin Erasmus+”, a spus, la finalul vizitei, Roxana Mînzatu.
• La ROTEC, discuţii despre industria locală şi pregătirea forţei de muncă
Roxana Mînzatu a vizitat şi compania ROTEC, un producător din industria siderurgică, cu activitate importantă pe pieţele europene. Aici, discuţiile s-au concentrat asupra relaţiei dintre investiţiile în educaţie şi dezvoltarea mediului economic. Unul dintre mesajele transmise a fost că finanţarea atelierelor şi achiziţia de echipamente pentru învăţământul tehnologic trebuie completate prin pregătirea cadrelor didactice, experienţă practică pentru elevi şi programe de formare pentru angajaţi.
”Am fost la compania ROTEC - care excelează în producţia siderurgică şi exportă puternic în Europa. Acolo a fost în prim-plan legătura dintre investiţiile în educaţie şi dezvoltarea economiei locale. Finanţarea pentru ateliere şi echipamente trebuie însoţită de pregătirea profesorilor, practică pentru elevi şi formarea angajaţilor”, a punctat vicepreşedinta Comisiei Europene.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea economică nu poate fi separată de investiţiile în competenţele oamenilor. Companiile au nevoie de personal calificat, iar sistemul de învăţământ trebuie să ţină pasul cu transformările din industrie.
• Roxana Mînzatu, alături de antreprenorii buzoieni la Topul Firmelor
Ultimul punct important al vizitei a fost participarea la cea de-a 23-a ediţie a Topului Firmelor din judeţul Buzău, eveniment organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură. Cu această ocazie, Roxana Mînzatu i-a felicitat pe antreprenorii şi reprezentanţii companiilor premiate pentru rezultatele obţinute. Oficialul european a evidenţiat contribuţia mediului de afaceri la dezvoltarea comunităţilor, prin investiţii, activitate economică şi crearea de locuri de muncă. Premierea firmelor a oferit şi un prilej de a sublinia importanţa colaborării dintre administraţie, mediul privat şi instituţiile de educaţie, astfel încât investiţiile să răspundă cât mai bine nevoilor economiei locale.
Mesajul vizitei de la Buzău poate fi sintetizat într-o idee: fondurile europene nu trebuie privite doar ca sume disponibile pentru administraţii, ci ca instrumente prin care se schimbă concret viaţa comunităţilor.
”Azi, la Consiliul Judeţean Buzău, am găzduit conferinţa dedicată pregătirii perioadei de programare a fondurilor europene 2028 - 2034 şi a Programului Regional Sud-Est”, a anunţat Marcel Ciolacu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, menţionând: ”Alături de noi au fost vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Alexandru Stoica, deputatul Romeo Lungu, primarul Municipiului Buzău, Constantin Toma, directoarea generală a ADR Sud-Est, Luminiţa Mihailov, precum şi colegi din administraţia locală a întregii regiuni. Fondurile europene vor intra într-o etapă nouă. Cine se pregăteşte acum câştigă timp. Cum va arăta Buzăul în 2034? Răspunsul începem să-l scriem de acum. Mesajele Buzăului au fost clare: judeţele vor să fie parteneri la construcţia planului, nu doar beneficiari; avem nevoie de proiecte mature; investiţia în oameni, în educaţie şi în locuri de muncă trebuie să meargă mână în mână cu cea în drumuri şi clădiri”.
Pentru Regiunea Sud-Est, următorii ani vor însemna atât provocarea de a pregăti proiecte competitive pentru viitorul buget european, cât şi responsabilitatea de a duce la bun sfârşit investiţiile deja începute.



























































Opinia Cititorului