Vicepreşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Silviu Vîrva, a declarat că îmbătrânirea populaţiei nu este doar o provocare demografică, ci şi una economică, socială şi instituţională, care impune regândirea modului în care este organizată îngrijirea pe termen lung. El militează pentru susţinerea îmbătrânirii active, ceea ce presupune o schimbare de perspectivă: să nu privim îmbătrânirea exclusiv prin prisma bolii, a dependenţei şi a nevoii de îngrijire, ci şi prin prisma prevenţiei, a menţinerii autonomiei, a participării sociale şi a calităţii vieţii, potrivit News.ro.
Din datele INS, la 1 ianuarie 2026, populaţia rezidentă a României (date provizorii) era de 19 milioane de persoane, aflându-se pe un trend descendent. Un sfert (25,7%) era reprezentat de persoane în vârstă de peste 60 de ani, ceea ce înseamnă aproape 5 milioane de persoane (mai exact, 4,89 milioane). Femeile reprezentau majoritatea acestei categorii de populaţie, cu o pondere de 58,7%, conform sursei citate.
Vicepreşedintele INS a atras atenţia, la conferinţa „România după 60”, că aceste cifre trebuie privite în contextul unui fenomen demografic mai amplu: îmbătrânirea accelerată a populaţiei, pe fondul scăderii natalităţii şi al unui spor natural negativ. Un indicator relevant este indicele de îmbătrânire demografică, care, în decurs de 10 ani, a crescut de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri în 2016 la 135,9 în 2026. Astfel, sunt tot mai multe persoane vârstnice în raport cu populaţia tânără, iar această tendinţă va avea consecinţe importante asupra modului în care funcţionează societatea şi economia, potrivit News.ro.
„Nu vorbim, aşadar, doar despre o schimbare a structurii pe vârste, ci despre o transformare cu implicaţii directe asupra pieţei muncii, sustenabilităţii sistemelor de pensii, sănătăţii şi protecţiei sociale. Aşadar, avem tot mai multe persoane vârstnice în raport cu generaţiile tinere, ceea ce înseamnă o bază potenţial mai restrânsă de contribuabili şi cheltuieli tot mai mari pentru pensii, sănătate şi servicii sociale", a subliniat Silviu Vîrva. Ca o consecinţă, va exista o populaţie activă mai redusă, ceea ce poate genera dificultăţi de recrutare, deficit de personal în anumite sectoare şi presiuni asupra costurilor salariale, conform sursei citate.
Referitor la poziţionarea pe piaţa muncii pentru segmentul de populaţie de peste 60 de ani, în anul 2025, ratele de ocupare erau de 38,5% pentru persoanele de 60-64 ani, 5,2% pentru cele de 65-69 ani şi 1,1% pentru cele de 70-74 ani, cu menţiunea că la nivel de total ţară, România înregistra o rată de ocupare de 48,3%. „Pot spune, astfel, că îmbătrânirea populaţiei nu este doar o provocare demografică. Este o provocare economică, socială şi instituţională, care impune regândirea modului în care organizăm îngrijirea pe termen lung", a adăugat reprezentantul INS, potrivit News.ro.
Silviu Vîrva apreciază că un sistem modern pentru seniori nu trebuie să fie construit exclusiv în jurul îngrijirii celor care au ajuns să depindă de sprijinul altora, ci trebuie să înceapă mult mai devreme, prin prevenţie şi susţinerea îmbătrânirii active. El consideră că este nevoie, pe de o parte, de un sistem de îngrijire pe termen lung capabil să ofere servicii accesibile, diversificate şi de calitate persoanelor care şi-au pierdut, într-o anumită măsură, autonomia şi au nevoie de sprijin, iar pe de altă parte, trebuie să investim mult mai mult în prevenţie, pentru că obiectivul nu poate fi doar să îngrijim mai bine persoanele care au devenit dependente, ci şi să prevenim sau să întârziem apariţia dependenţei. „România nu trebuie doar să se pregătească pentru o populaţie mai îmbătrânită, ci trebuie să se pregătească pentru o societate în care îngrijirea persoanelor vârstnice devine o responsabilitate comună, care necesită politici publice, resurse, infrastructură, personal calificat şi parteneriate între sectorul public şi cel privat", a concluzionat vicepreşedintele INS, conform sursei citate.

























































Opinia Cititorului