Statul vrea investiţii în energie, dar are datorii de miliarde către furnizori

A consemnat Marius Mataragis
Ziarul BURSA #Politică / 18 noiembrie

Statul vrea investiţii în energie, dar are datorii de miliarde către furnizori

• (Interviu cu Dumitru Chisăliţă, ministrul Energiei)

• Ce îşi propune noul ministru al energiei

L-am întrebat pe Dumitru Chisăliţă care sunt marile urgenţe ale ministerului Energiei, pe care îl coordonează de mai puţin de o lună. Actualul ministru, un specialist al domeniului gazelor naturale, cu o experienţă bogată în administrarea companiilor de stat, dar şi ca expert la care au apelat mai mulţi ministri ai acestui domeniu, ne-a spus care crede că sunt direcţiile strategice ale ministerului pe care îl conduce.

Dumitru Chisăliţă crede că priorităţile Ministerului Energiei sunt un sistem care asigură continuitatea alimentării cu energie, o piaţă în care concurenţa să se vadă în ofertele primite de consumatorii finali şi un stat care să îşi respecte angajamentele către companiile private şi consumatori. Pentru asta, avem nevoie de câteva principii pe care să le aplicăm consecvent, inclusiv atunci când deciziile sunt dificil de luat.

• Statul trebuie să ştie ce cere companiilor sale

Reporter: Prin companiile pe care le deţine sau în care este acţionar majoritar în domeniile gazelor naturale şi energiei electrice, statul este un jucător decisiv, care poate influenţa întreaga piaţă. Cum ar trebui să acţioneze pentru a nu crea dezechilibre?

Dumitru Chisăliţă: Ca acţionar, are datoria să stabilească direcţia şi să spună public ce rezultate aşteaptă. Dacă o companie are de modernizat o centrală sau de adus în producţie noi resurse, aceste obiective trebuie să se regăsească în mandatul conducerii, cu termene, bugete şi răspunderi clare.

Selecţiile trebuie pregătite din timp, pe criterii publice de competenţă şi integritate. Când alegem o conducere care va răspunde de investiţii importante, vreau să ştim ce proiecte au dus candidaţii la capăt, cum au administrat banii şi cum au reacţionat când lucrurile s-au abătut de la plan. După numire, folosim aceleaşi obiective pentru a evalua conducerea. Dacă o ţintă este ratată, statul trebuie să explice ce s-a întâmplat şi ce decizie ia în acel caz.

• O investiţie îşi îndeplineşte scopul când intră în exploatare

Reporter: Statul român derulează investiţii strategice majore în energie, evaluate la peste 25 de miliarde de euro până în 2030-2035, prin companii de stat (Nuclearelectrica, Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz, Complexul Energetic Oltenia) şi fonduri europene (Fondul pentru Modernizare şi PNRR). Scopul este transformarea României într-un exportator net de energie şi eliminarea cărbunelui până în 2032. Cum se împacă aceste alocări bugetare cu restanţele către furnizorii de energie, evaluate la aproximativ 6 miliarde de lei prin schema de plafonare-compensare a preţurilor?

Dumitru Chisăliţă: O centrală aproape terminată poate avea încă de trecut probe, de obţinut avize sau de încheiat racordarea. Toate acestea fac parte din investiţie şi trebuie urmărite din timp. Pentru proiectele strategice, publicul trebuie să ştie ce lucrări mai sunt de făcut, cine răspunde şi când va putea sistemul să folosească noua capacitate. Când apare un blocaj, rolul ministerului este să stabilească unde se poate interveni şi să urmărească rezolvarea piedicilor.

Acelaşi principiu trebuie să se vadă în buget. Propunerea Ministerului Energiei este să finanţăm mai multe investiţii şi să asigurăm banii pentru lucrările care pot avansa efectiv. Totodată, trebuie să plătim sumele restante către furnizori. Când statul amână decontările, furnizorii finanţează între timp aceste obligaţii din surse proprii sau din credite. Respectarea angajamentelor de plată le permite să îşi planifice mai bine achiziţiile pentru clienţi şi face parte din predictibilitatea pe care statul o datorează pieţei.

• Răspunderea pentru securitatea energetică presupune acces la date şi capacitate de coordonare

Reporter: Securitatea energetică depinde de mulţi factori. Anul acesta efectele secetei au afectat producţia energiei din surse hidro şi nucleare. Cum putem scăpa de aceste "şocuri” pe viitor?

Dumitru Chisăliţă: O problemă dintr-un sector se poate transmite rapid în altul. Când producţia hidro scade, de pildă, poate creşte necesarul de gaze pentru producerea electricităţii. Dacă informaţiile rămân dispersate între instituţii şi operatori, ministerul poate vedea efectul cumulat abia când opţiunile de intervenţie s-au restrâns.

De aceea am propus înfiinţarea Dispeceratului Naţional de Securitate Energetică în cadrul ministerului. Rolul său va fi să reunească informaţiile esenţiale, să urmărească riscurile şi să permită luarea măsurilor de prevenire. Într-o situaţie critică, ministerul va putea coordona răspunsul instituţiilor şi operatorilor implicaţi, fiecare în limitele atribuţiilor sale.

• Sprijinul trebuie să pornească de la energia de care o gospodărie are nevoie

Reporter: Tema consumatorilor vulnerabili este o sarcină a fiecărui guvern din ultimii ani. Cum vor face oamenii faţă liberalizării preţului la gazele naturale, după ce liberalizarea preţului energiei electrice a creat mari fluctuaţii în valoarea facturilor?

Dumitru Chisăliţă: O familie care încălzeşte o singură cameră fiindcă atât îşi permite poate avea o factură mică şi o nevoie mare de sprijin. Vom propune continuarea schemei actuale în timp ce propunem pregătirea Registrului Naţional al Consumatorilor Vulnerabili. Evaluarea va ţine cont de veniturile disponibile, de costul energiei esenţiale, de starea locuinţei şi a instalaţiilor, de nevoile de sănătate şi îngrijire şi de semnele de privare, cum sunt restanţele, riscul de deconectare sau consumul redus din lipsă de bani.

Ajutorul trebuie să acopere partea din costul energiei esenţiale, pe care gospodăria nu şi-o poate permite. În paralel, trebuie să putem finanţa izolarea locuinţelor, înlocuirea echipamentelor ineficiente şi folosirea surselor regenerabile acolo unde acestea reduc cheltuielile familiei. Sprijinul pentru factură poate scădea pe măsură ce aceste investiţii reduc costurile în mod efectiv şi gospodăria îşi poate asigura un nivel adecvat de confort.

• O piaţă liberă trebuie să ofere consumatorului concurenţă reală

Reporter: Liberalizarea preţurilor finale din domeniul energiei electrice şi viitoarea liberalizare pentru gazele naturale au fost afectate de crizele energetice globale, războaiele regionale şi condiţiile de piaţă care au absorbit aceste turbulenţe. Ce principii trebuie să urmărim pentru ca liberalizarea să-şi atingă obiectivul principal: formarea preţului pe o piaţă concurenţială să conducă mai degrabă la o reducere a lui decât la majorările din prezent?

Dumitru Chisăliţă: Trecerea treptată la liberalizarea efectivă şi completă a pieţelor de gaze şi electricitate, trebuie să se realizeze odată cu reguli care fac formarea preţurilor transparentă şi încurajează contractarea pe termen lung. Consumatorii, inclusiv cei industriali, trebuie să poată alege între cât mai multe oferte şi să îşi poată planifica cheltuielile. O piaţă în care contractele pe termen lung sunt accesibile reduce dependenţa de preţurile de moment şi oferă producătorilor mai multă predictibilitate pentru investiţii.

Când decidem ce capacităţi dezvoltăm, trebuie să ne uităm la costul întregului mix energetic. La costul producerii energiei se adaugă costurile reţelelor, ale echilibrării, ale flexibilităţii şi ale stocării. Acestea trebuie judecate împreună cu capacitatea sistemului de a furniza energie atunci când este nevoie de ea. Aşa putem evalua ce investiţii contribuie la o factură mai accesibilă şi la o alimentare sigură.

• Politica energetică are nevoie de continuitate

Reporter: Retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, reactoarele modulare, proiectele de hidrocentrale noi sau gazele din Marea Neagră împreună cu centralele dedicate acestor noi capacităţi sunt proiecte de care domeniul energiei are nevoie vitală. Există o unitate de abordare la nivel politic pentru aceste proiecte?

Dumitru Chisăliţă: Investiţiile în producţie, reţele, stocare şi eficienţă se întind dincolo de durata unui guvern. De aceea este necesar un pact politic deschis tuturor formaţiunilor parlamentare. El trebuie să asigure continuitatea proiectelor strategice, reguli fiscale şi de reglementare previzibile şi o legislaţie care permite investiţiilor să avanseze. Trebuie să ne asumăm reducerea treptată a subvenţiilor generalizate, încetarea finanţării ineficienţei şi protejarea gospodăriilor vulnerabile pe parcursul reformei.

Un asemenea pact are greutate dacă rezultatele sale sunt publice. Orice schimbare de direcţie trebuie motivată, iar reformele trebuie judecate după efectele pe care le au asupra consumatorului. La finalul fiecărui an, statul trebuie să poată răspunde public la întrebări simple. Ce capacităţi au intrat în exploatare? Unde s-au blocat proiectele şi cine răspunde? Ce opţiuni au câştigat consumatorii? Câte gospodării îşi pot asigura energia de care au nevoie?

Reporter: Mulţumim!

Inginer şi doctor în ştiinţe inginereşti din 2004 al Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti, Dumitru Chisăliţă a fost şi doctorand al Universite de Technologie de Belfort Montbeliard (2010-2012), dar fără a-şi susţine teza de doctorat, potrivit CV-ului postat pe www.romgaz.ro.

Inginer în cadrul Romgaz Mediaş (1995-2000) şi în cadrul Transgaz (2000-2007), actualul ministru a ocupat diferite funcţii de conducere în companiile naţionale din domeniul gazelor naturale, între 2007 şi 2010. În perioada iunie 2014-mai 2017 a fost membru al Consiliului Directorilor în cadrul SNGN Romgaz SA Mediaş şi preşedinte al acestui consiliu (noiembrie 2016-mai 2017). În ministerul Energiei a ocupat în două rînduri funcţia de consilier al ministrului pe probleme legate de domeniul gazelor naturale (februarie-martie 2012 şi mai-decembrie 2014). Potrivit CV-ului său a fost expert, membru al Comitetului de examinare centrală pentru certificare tehnică şi profesională în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (2021-2025), membru în Consiliul de Administraţie al SPV CCGN Turceni (septembrie 2023-ianuarie 2024) şi consilier onorific al ministrului energiei (2023-2025).

A predat şi a fost cercetător în cadrul Universităţii de Inginerie Civilă (între 2008-2025), fiind autorul mai multor articole şi lucrări de specialitate în domeniul energiei. Pentru specialiştii domeniului energiei este cunoscut în ultimii ani în principal datorită activităţii de preşedinte al Asociaţiei pentru Energie Inteligentă (2016-2025), datorită analizelor şi studiilor făcute asupra pieţei şi deciziilor politice luate în acest domeniu.

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comandă “Constituţia Libertăţii „E” “Citeste “Constituţia Libertăţii „E” “Read SUPPLEMENT BURSA THE CONSTITUTION OF LIBERTY „E” “
Mirosul Crăciunului
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Noi. 2026
Euro (EUR)Euro5.3485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8665
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.7981
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.4173
Gram de aur (XAU)Gram de aur603.7755

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
raobooks.com
rod-print.ro
Cotaţii fonduri mutuale
energyexpo.eu
Harta noii economii fragmentate
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Comanda carte
40 de nopţi albe
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb