Storia: Tranzacţiile cu locuinţe au crescut în octombrie cu aproape 20% în Bucureşti şi cu 3% la nivel naţional, faţă de octombrie 2025

Tranzacţiile cu unităţi individuale au crescut în luna octombrie 2026 cu 19,6% în Bucureşti, până la aproape 4.900 de tranzacţii, şi cu 3% la nivel naţional, unde au fost raportate aproape 14.800 de tranzacţii, comparativ cu octombrie 2025, arată o analiză a platformei imobiliare Storia, realizată pe baza datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Datele pentru luna octombrie sunt primele de după luna iunie care oferă o imagine mai relevantă asupra evoluţiei pieţei, în contextul în care statisticile pentru perioada iulie-septembrie au fost influenţate semnificativ de indisponibilitatea sistemului informatic e-Terra - prin care se realizează înscrierea, gestiunea şi evidenţa cadastrului şi a cărţii funciare la nivel naţional -, sistem care a fost indisponibil în urma unui atac cibernetic, precizează comunicatul Storia.

Creşterea pieţei la nivel naţional în octombrie a fost determinată în special de Bucureşti, însă alte judeţe relevante pentru piaţa imobiliară au raportat creşteri procentuale chiar mai mari decât Capitala, respectiv Constanţa (+50,4%) şi Timiş (+26,6%), ambele cu aproximativ 1.000 de tranzacţii, indică datele ANCPI analizate de Storia. Totuşi, au existat şi judeţe majore în care tranzacţiile au scăzut în octombrie: Ilfov (-10%, cu 700 de tranzacţii), Cluj (-12,2%, cu 800 de tranzacţii) şi, mai ales, Braşov (-34,3%, cu mai puţin de 500 de tranzacţii), arată sursa citată.

Reprezentanţii platformei subliniază că evoluţiile recente trebuie evaluate cu atenţie: „Creşterea numărului de tranzacţii în luna octombrie este un semnal încurajator pentru piaţa imobiliară, în special după perioada marcată de indisponibilitatea temporară a sistemului informatic e-Terra, utilizat pentru evidenţa cadastrală şi înscrierea tranzacţiilor imobiliare în cartea funciară. Totuşi, rezultatele trebuie interpretate cu prudenţă, întrucât o parte din evoluţia pozitivă poate reflecta recuperarea unor tranzacţii amânate în lunile precedente. Este de remarcat evoluţia Bucureştiului, cea mai importantă piaţă imobiliară din România, care concentrează aproximativ o treime din tranzacţiile realizate la nivel naţional şi unde s-a înregistrat o creştere de aproape 20% faţă de octombrie anul trecut. În acelaşi timp, evoluţiile diferite de la un judeţ la altul arată că este încă prematur să vorbim despre o revenire generalizată a pieţei. Datele din noiembrie şi decembrie ne vor arăta mai clar dacă tendinţa observată în octombrie se va menţine”, a declarat Cătălina Ciorei, Head of Consumer Marketing, OLX Real Estate Europe (Storia şi OLX Imobiliare în România).

Privite cumulat, datele pentru perioada august-octombrie 2026 indică o relativă stabilitate a pieţei comparativ cu intervalul similar din 2025, deşi trebuie interpretate cu prudenţă din cauza problemelor sistemului informatic al ANCPI din august şi septembrie: la nivel naţional au avut loc peste 41.900 de tranzacţii (-0,5%), în Bucureşti s-a înregistrat o scădere de 1,5% (la aproape 12.200 de tranzacţii), iar declinuri au fost raportate şi în Ilfov (-1,3%), Cluj (-1,8%) şi Braşov (-45%), în timp ce Iaşi (+11,3%), Constanţa (+25%) şi Timiş (+40,8%) au consemnat creşteri, menţionează analiza. La nivelul primelor 10 luni ale anului, piaţa imobiliară din România a raportat aproape 113.200 de tranzacţii cu unităţi individuale, în scădere cu 15,5% faţă de perioada ianuarie-octombrie 2025: Bucureşti a înregistrat un recul mai mic decât media naţională (-11,3%, cu aproximativ 34.500 de tranzacţii), scăderi au avut loc şi în Ilfov (-11%, la 6.700 de tranzacţii), Iaşi (-14,7%, la 5.100 de tranzacţii), Cluj (-21,5%, la 6.400 de tranzacţii), Constanţa (-22,7%, la 6.300 de tranzacţii) şi Braşov (-32,9%, la 4.500 de tranzacţii), în timp ce Timiş a fost singurul judeţ relevant aflat pe plus de la începutul anului, cu aproape 8.600 de tranzacţii (+6,3% faţă de anul trecut), ocupând totodată primul loc în ţară după Capitală ca număr de tranzacţii, arată Storia.

Pe segmentul ipotecilor active, în luna octombrie au fost înregistrate 7.300 de ipoteci la nivel naţional (-1,5% comparativ cu octombrie 2025), în contextul în care Bucureşti a raportat o creştere de 11,2% (la peste 2.300 de ipoteci active), alături de avansuri în Braşov (+0,8%), Timiş (+8,3%) şi Iaşi (+21,7%), în timp ce Cluj (-1,3%), Constanţa (-7,6%) şi Ilfov (-8,2%) au consemnat scăderi, indică datele ANCPI. Pentru perioada august-octombrie 2026 au fost contabilizate aproape 23.000 de ipoteci active (+0,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), cu o scădere de 1,1% în Bucureşti (la puţin peste 6.800 de ipoteci active) şi reculuri accentuate în Braşov (-20,7%) şi Ilfov (-32,7%), dar cu creşteri în Iaşi (+3,3%), Constanţa (+7,8%), Timiş (+20,3%) şi Cluj (+39,8%). În primele 10 luni ale anului, numărul ipotecilor active a ajuns la aproape 64.500 (-15,2% faţă de ianuarie-octombrie 2025), cu aproape 19.800 de ipoteci active în Capitală (-12,7%) şi scăderi în aproape toate judeţele majore, inclusiv Iaşi (-9,8%), Timiş (-11%), Cluj (-12,2%) şi Constanţa (-13,3%), cifre care includ şi creditele ipotecare de refinanţare pentru care ANCPI nu oferă o statistică separată, utilizate frecvent pentru obţinerea unei dobânzi fixe pe o perioadă de 3-5 ani, precizează comunicatul.

În plan financiar, Banca Naţională a României (BNR) a decis în şedinţa din 6 octombrie menţinerea dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel nemodificat din august 2024, iar indicele ROBOR la 3 luni - utilizat pentru creditele ipotecare acordate înainte de 1 mai 2019 - s-a stabilizat în ultima lună în jurul valorii de 6,07%, după o creştere rapidă de la 5,84%, aminteşte Storia. Totodată, indicele IRCC, aplicat creditelor acordate după 1 mai 2019, a urcat uşor la 1 octombrie de la 5,56% la 5,57% - nivel valabil până la 31 decembrie 2026 -, după trei scăderi consecutive de la valoarea record de 6,06% din ultimul trimestru al anului trecut, în timp ce moneda euro, reperul principal în tranzacţiile imobiliare, a avut în octombrie 2026 o valoare medie de 5,3385 lei, în creştere cu 1,43% faţă de media din septembrie 2026 (5,2630 lei) şi cu 4,94% faţă de media din octombrie 2025 (5,0873 lei), potrivit datelor BNR citate în analiză.

În ceea ce priveşte autorizaţiile de construire, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în septembrie 2026 au fost aprobate la nivel naţional peste 2.200 de autorizaţii (-38,2% faţă de septembrie 2025), cu o suprafaţă totală de aproape 681.000 de metri pătraţi (-32,7%), dintre care aproximativ 700 de proiecte rezidenţiale în mediul urban (-35,7%, pe o suprafaţă de peste 407.000 de metri pătraţi, -31,4%) şi peste 1.500 de autorizaţii în mediul rural (-39,2%, pe o suprafaţă de peste 273.000 de metri pătraţi, -34,4%), arată sursa citată. În trimestrul al treilea (iulie-septembrie 2026) au fost autorizate aproape 8.100 de proiecte imobiliare la nivel naţional (-25,1%), cu o suprafaţă totală de 2,12 milioane de metri pătraţi (-25,4%), din care peste 2.400 de autorizaţii în mediul urban (-25,6%, pe aproape 1,16 milioane de metri pătraţi, -26,6%) şi aproximativ 5.500 de autorizaţii în mediul rural (-24,9%, pe 955.000 de metri pătraţi, -23,8%). La nivelul primelor nouă luni din 2026, singurul indicator pe plus a fost suprafaţa autorizată în mediul urban (+4%), în timp ce numărul proiectelor urbane a scăzut cu 15,4% (la aproape 7.200), în mediul rural au fost emise peste 16.800 de autorizaţii (-15,5%, pe o suprafaţă de 2,82 milioane de metri pătraţi, -16,9%), iar totalul naţional a ajuns la puţin peste 24.000 de autorizaţii (-15,5%), cu o suprafaţă de 6,67 milioane de metri pătraţi (-6%), indică datele INS. Pe baza acestor autorizaţii, în primele nouă luni ale anului au fost autorizate la nivel naţional aproape 62.400 de locuinţe (-2% faţă de perioada similară din 2025), aproximativ o treime dintre acestea în regiunea Bucureşti-Ilfov - cu 10.900 de locuinţe autorizate în Capitală (+43,6%) şi aproape 10.600 în Ilfov (+15,3%) -, creşteri ale numărului de locuinţe autorizate fiind consemnate şi în Cluj (+14,9%) şi Constanţa (+17,9%), spre deosebire de scăderile din Timiş (-3,8%), Braşov (-26,4%) şi Iaşi (-46,2%), mai arată analiza Storia.